În ultimii 20 de ani R.Moldova a pierdut mai multă populaţie decât în al Doilea Război Mondial

De ziua mondială a populaţiei demografii moldoveni trag un nou semnal de alarmă în legătură cu criza demografică prin care trece ţara. În timp ce populaţia de pe glob este în creştere, ajungînd la 7 miliarde anul trecut, în Moldova ea se micşorează de la an la an. Potrivit unor studii, pînă în 2050 populaţia ţării ar putea să scadă cu 1 milion de oameni. Care sînt cauzele acestui fenomen şi ce efecte poate avea, a căutat să afle Lucia Diaconu.

În ultimii 20 de ani Republica Moldova a pierdut chiar mai multă populaţie decît în perioada celui de-al Doilea Război Mondial, spun demografii moldoveni, alarmaţi de scăderea natalităţii şi de fenomenul - tot mai pronunţat - al migraţiei.

„Situaţia rămîne să fie destul de pesimistă, îngrijorătoare. Moldova continuă să fie într-o criză profundă demografică. În RM continuă să moară mai multă lume decît să se nască, plus migraţia, plus acele schimbări în cadrul institutului familiei cînd tinerii de astăzi totuşi amînă căsătoria şi amînă vîrsta de intrare în căsătorie şi chiar dacă se căsătoresc se limitează în mare parte la un singur copil în familie”, notează Boris Gîlcă, reprezentantul Fondului ONU pentru Populaţie în Moldova.

Cum s-a ajuns aici? La părerea lui Valeriu Sainsus, conferenţiar universitar la Academia de Studii Economice, de vină pentru această stare de lucruri este în primul rînd sărăcia.

„În prim plan aş pune factorul economic. Întotdeauna economicul determină toate aspectele, mai ales în etapa modernă în care sîntem. Şi aş menţiona şi socialul. Fiindcă întotdeauna populaţia este între două margini - între o stabilitate economică şi una socială. Şi anume acestea şi generează evoluţia populaţiei în perspectivă şi în prezent.”

Dacă tendinţele nu se vor schimba, populaţia Moldovei ar putea scădea, potrivit unui raport al ONU, pînă la o cotă de 2,5 milioane deja în 2050.

Ca acest lucru să nu se întîmple, demografii spun că fiecare femeie ar trebui să nască cel puţin doi copii pentru a echilibra numărul de decese cu cel al naşterilor. În 2011 la o femeie fertilă reveneau 1,2 copii născuţi.

L-am întrebat pe doctorul habilitat Constantin Matei dacă în următorii ani ar fi posibil de atins acest indicator şi ce anume ar trebui să întreprindă autorităţile?

„Este foarte complicat. Statele Europei zeci de ani pentru aceasta luptă şi deocamdată succesele sînt foarte mici. Aici se cer şi cheltuieli, poate nu cheltuieli directe, să spunem aşa, că iată pentru naşterea copilului se dă 10 000 de lei. Dar trebuie de dezvoltat societatea, infrastructura de educaţie a copilului. Adică familia să nu simtă greutăţile acestea atunci cînd are un copil, dar să poată acţiona liber. Să ştie că are unde lăsa copilul, are cine să se ocupe cu el şi aşa mai departe. Se cere o infrastructură foarte dezvoltată anume în direcţia aceasta de susţinere a familiei. Că dacă o să dee 10 000 sau 15 000 de lei pentru naşterea copilului, totuna n-o să ajute, că banii o să-i ieie mama şi o să se ducă să cumpere divan. Asta nu înseamnă că nu trebuieşte ajutorul acesta material familiei. Trebuieşte. Dar în afară de aceasta este calea de a îmbunătăţi infrastructura aceasta de educaţie a copilului.”

Specialiştii mai spun că o politică coerentă care să aibă în vizorul său familia ca instituţie pe de o parte, dar şi redresarea economică vizibilă, pe de alta parte, ar fi în măsură să schimbe tendinţele demografice negative.