Cum pot fi evitate deficienţele la punerea în aplicare a legislaţiei în diferite domenii? Cum putem fi siguri că şi la Briceni, şi la Cahul vom fi – dacă se întâmplă – judecaţi la fel, conform unei practici judiciare unificate? Este benefică oare privarea de imunitate a judecătorilor sau sunt de preferat alte metode de combatere a corupţiei şi incompetenţei în justiţie? Vom încerca să răspundem la aceste întrebări în timpul convorbirii noastre cu dl. preşedinte al Curţii Supreme de Justiţie, Mihai Poalelungi.
Europa Liberă: Curtea Supremă de Justiţie publică diverse recomandări ce pot fi văzute pe site-ul său, recomandări formulate „în scopul unificării practicii judiciare în judecătorii şi Curţile de Apel şi întru evitarea deficienţelor la punerea în aplicare a legislaţiei în domeniul… x,y,z…”. Cum apar, cum sunt elaborate aceste recomandări, de către cine şi cum se aplică?
Mihai Poalelungi: „Problema constă în următoarele: conform legii cu privire la Curtea Supremă de Justiţie (CSJ), CSJ este obligată să unifice practica judiciară. Astfel, în primul rând aceasta este obligaţia CSJ. În al doilea rând, este vorba despre faptul că la momentul actual, sau în ultimii ani, instanţele judecătoreşti au o practică atât de divergenţă, încât s-a ajuns la aceea că nu numai cetăţenii nu ştiu cum trebuie să procedeze, dar nici judecătorii. Din care considerente am ajuns la concluzia că este necesar de a da aceste opinii consultative judecătorilor, dar publicate pe site-ul CSJ, care este public pentru toată lumea.
Facem comunicate de presă, astfel ca toată lumea să cunoască care este opinia CSJ într-un domeniu sau altul şi ca să unificăm practica divergentă. Şi ca să fie adoptate hotărâri corecte în acest sens.”
Europa Liberă: Recomandările, aşadar, nu sunt nişte ordine spre executare, fără crâcnire. Este posibil ca eu, ca magistrat, să nesocotesc aceste recomandări? La drept vorbind, ce pot păţi dacă, de exemplu, nu urmez aceste recomandări venite de la CSJ?
Mihai Poalelungi: „Formal, judecătorul poate să nu respecte aceste recomandări. Ele sunt aşa numite opinii consultative. Este adevărat. Dar dacă judecătorii vor pronunţa hotărâri care vor fi în contradicţie cu aceste opinii consultative, atunci hotărârile vor fi atacate la CSJ, iar soluţia va fi dată de CSJ aşa cum este scris în opinia consultativă.”
Europa Liberă: Dar, ca să revenim la cursul firesc pe care l-am întrerupt, cum apar şi de cine sunt elaborate aceste recomandări?
Mihai Poalelungi: „Aceste opinii consultative sunt elaborate în cazul în care apar deficienţe la judecători în aplicarea legislaţiei. Şi atunci judecătorii CSJ studiază întrebarea, legislaţia, avem şedinţe comune ale judecătorilor CSJ împreună cu profesorii de la USM şi, după ce se adoptă o decizie, publicăm aceste opinii consultative.”
Europa Liberă: Am văzut câteva care mi s-au părut mai importante, legate de construcţiile neautorizate de exemplu, că nu ar trebui judecătorii să autorizeze astfel de construcţii, legat de sancţionarea unor intrări în domiciliu persoanelor a furnizorilor de servicii, legate de loturi pentru construcţii. Întrebarea mea este: înseamnă asta că toate deciziile judecătoreşti pronunţate până acum în aceste cazuri erau oarecum ilegale?
Mihai Poalelungi: „Nu pot să spun că erau legale sau ilegale. Dar, cu părere de rău, în domeniile pe care le-aţi menţionat CSJ a dat aceste opinii consultative anume din motivul că sunt foarte multe hotărâri arbitrare. S-a explicat cum urmează să fie aplicată legislaţia în acest sens.
Or, dv. vedeţi, şi fără a cunoaşte legislaţia, că avem o mulţime de construcţii în Chişinău care nu este clar cum li s-a permis, cine le-a permis şi cum au fost construite. Ce se întâmpla cu aceste construcţii ilegale? O mulţime de construcţii ilegale, sau construcţii legale, dar care nu erau primite în exploatare de către organele administraţiile publice locale în legătură cu anumite neajunsuri erau legalizate de către instanţele de judecată. Adică cetăţenii depuneau cerere în instanţa de judecată şi se pronunţa hotărârea de recunoaştere a dreptului de proprietate, ceea ce contravine categoric legii…”
Europa Liberă: Şi ce facem cu acestea, pronunţate până acum?
Mihai Poalelungi: „Cu cele care s-au pronunţat până acum nu putem face nimic. Ele sunt hotărâri irevocabile şi pot să fie retractate numai pe cale legală, adică numai dacă va fi temei pentru revizuire în condiţiile legii actuale…”
Europa Liberă: Adică, cel puţin de acum încolo putem avea siguranţa că vor fi examinate mai mult sau mai puţin corect?
Mihai Poalelungi: „Fiţi siguri de asta…”
Europa Liberă: Aţi publicat opinia Dvs. în calitate de preşedinte al CSJ cu privire la privarea de imunitate, în cazul unor infracţiuni, a judecătorilor prin modificări operate în legislaţia statutului judecătorului. De ce aţi recurs la această formă de exprimare a dezacordului Dvs.? Ce alte forme de contestare a unor amendamente mai are la îndemână CSJ? Este opinia Dvs., a Preşedintelui Curţii Supreme de Justiţie? Ce presupune această opinie şi, în general, o opinie a preşedintelui CSJ? Poate fi, de exemplu, neglijată, chiar dacă este citită cu admiraţie?
Mihai Poalelungi: „După câte cunoaşteţi, au fost operate modificări în legislaţie şi a fost ridicată imunitatea judecătorilor în anumite situaţii. În opinia mea şi a colegilor mei de la CSJ, modificările operate în acest sens sunt în contradicţie cu Constituţia şi Convenţia europeană. Această, în opinia mea, va crea premize pentru acţiuni arbitrare şi este posibil să diminueze independenţa şi imparţialitatea judecătorilor.
În legătură cu ce plenul CSJ a sesizat Curtea Constituţională. Ulterior, eu am publicat şi un articol în acest sens. Este dreptul meu, ca cetăţean. Ca preşedinte al CSJ, l-am publicat pe site-ul CSJ. Noi considerăm că este prematur ca judecătorul să fie lipsit de imunitate.
Şi vreau numai să vă închipuiţi pentru un moment următoarea situaţie: imaginaţi-vă că în Moldova la putere vine un partid (democrat, mai puţin democrat, nu are importanţă), cu o persoană în frunte care are anumite reflexe dictatoriale. Închipuiţi-vă ce se va întâmpla, în situaţia pe care o avem noi acum la nivelul de educaţie şi instruire a populaţiei. Eu cred că aceasta va periclita mult situaţia în sistemul judiciar.”
Europa Liberă: Dle Poalelungi, dar ce se va întâmpla, de exemplu, dacă opinia Dvs., nu va fi auzită şi modificările pe care le vizaţi ca nocive pentru justiţie vor rămâne în vigoare?
Mihai Poalelungi: „Dacă Curtea Constituţională va respinge sesizarea, atunci Curtea Constituţională împreună cu legiuitorii îşi vor asuma responsabilitatea pentru consecinţele acestei legi…”
Europa Liberă: Se spune că tentaculele corupţiei sunt atât de adânc împlântate în justiţie, încât sunt necesare măsuri neortodoxe, extraordinare. Dacă privarea judecătorilor de imunitate în cazul suspectării de săvârşire a unor infracţiuni nu este bună, ce altceva se poate dovedi eficient şi cu efect mai rapid sub aspectul combaterii corupţiei în justiţie, de exemplu?
Mihai Poalelungi: „Flagelul corupţiei, în opinia mea, a afectat societatea în întregime, şi a alterat marea putere din stat nu mai puţin decât justiţia. La noi s-a creat o opinie în ultimul timp că dacă înlăturăm corupţia din justiţie, după aceasta o să trăim Doamne fereşte cât de bine.
Haideţi să nu fim naivi şi să vedem realitatea care este. Toţi înţelegem că nu este adevărat în felul în care se încearcă a vorbi despre aceasta. Dv. aţi observat că în ultimul timp sunt întreprinse o serie de măsuri ca situaţia în justiţie să fie echilibrată, să fie corectată.”
Europa Liberă: Am văzut o ştire despre un judecător care şi-a dat demisia după ce s-a constatat că nu şi-a declarat corect averea; despre astfel de măsuri vorbiţi?
Mihai Poalelungi: „Inclusiv. Plus aceste avize consultative, şi altele. Chiar dacă să vorbim despre aceşti judecători… Pare-mi-se până acum cetăţenii nu prea au auzit ca judecătorii CSJ benevol să plece de la CSJ.”
Europa Liberă: Este adevărat…„Curăţarea stupului” nu trebuie sa echivaleze cu nimicirea acestuia”, - spuneţi Dvs. cu referire la metodele de combatere sau de asigurare a combaterii corupţiei şi incompetenţei în justiţie. Dvs. optaţi de fapt, pentru ceea ce consideraţi că este „cea mai buna soluţie pentru curăţarea sistemului, „reevaluarea” tuturor judecătorilor (eng. „wetting process”) si învestirea cu dreptul de a judeca doar a celor care întrunesc toate criteriile: competentă, integritatea morală si profesională”. Reevaluare să fie, dar cine s-o facă? Altfel spus, cine să fie judecătorii judecătorilor?
Mihai Poalelungi: „Noi trebuie să înţelegem în primul rând că în Republica Moldova noi, cei care locuim aici, trebuie să facem ordine. Şi să nu aşteptăm să ne vină englezi, francezi, germani să ne facă ordine. Nu va fi asta şi nu va fi ordine niciodată. Trebuie să ne facem ordine singuri acasă, aşa cum suntem noi. Şi credeţi-mă pe mine, ca persoană care am lucrat în Europa, nu suntem mai puţin calificaţi, mai răi ca cei din Europa. Trebuie să ne apucăm de lucru şi mai puţin să vorbim. Adică vorbesc despre judecătorii şi ceilalţi, nu despre jurnalişti, că la voi vorbitul este profesia…”
Europa Liberă: Nu, şi în cazul jurnaliştilor, vă asigur dle preşedinte, se pun cam aceleaşi probleme sub aspectul competenţei şi integrităţii, etice, deontologică, care vreţi. Totuşi, cine în opinia dv. va trebui să reevalueze judecătorii, dacă se ajunge eventual la aplicarea recomandării dv. în acest sens? Tot judecătorii? Cum se va selecta acest juriu, să spunem aşa, care va da „verdicte” în privinţa colegilor lor?
Mihai Poalelungi: „Dv. ştiţi că a fost adoptată legea cu privire la evaluarea şi cariera judecătorilor, care va intra în vigoare peste vreo lună şi ceva. Acolo este prevăzut cine va fi în componenţa acestei comisii de evaluare şi carieră a judecătorilor. Să spun că aş crede că ceva cardinal se va schimba, în comparaţie cu lege cu privire la colegiul de calificare şi atestare a judecătorilor, nu cred. Dar ceea ce se întâmplă în ultimul timp este lucrul aceluiaşi Consiliu Superior al Magistraturii care există de vreo trei ani şi ceva…”
