Linkuri accesibilitate

Ştiri

Peste 100 de oameni și-au pierdut viața în America de Nord și în Caraibe în urma uraganului Sandy

Peste 100 de oameni și-au pierdut viața în America de Nord și în Caraibe în urma uraganului Sandy. În statele afectate din nord-estul Americii continuă operaţiunile de evacuare a rămășițelor și de evaluare a pagubelor. Aeroporturile și bursa din New York au fost redeschise miercuri. Pagubele sînt estimate la sume între 7 si 15 miliarde de dolari. Preşedintele Barack Obama a vizitat locurile cele mai afectate de furtuna tropicală Sandy, despre care se spune că a fost cel mai puternic uragan care a lovit vreodată coasta de nord-est a Statelor Unite.

Vezi ultimele știri

Acordul cu SUA privind terenul fostului Stadion Republican, ratificat, dar numai în prima lectură

În imagine, terenul fostului Stadion Republican
În imagine, terenul fostului Stadion Republican

Parlamentul a ratificat în prima lectură pe 18 aprilie, în urma unei dezbateri aprinse, acordul prin care terenul fostului Stadion Republican din Chișinău va putea fi vândut guvernului Statelor Unite pentru construcția unui nou sediu al ambasadei americane în R. Moldova.

Ratificarea acordului a fost sprijinită de majoritatea parlamentară PAS, dar opoziția comunistă și socialistă s-a opus, spunând că terenul este „vândut la un preț de nimic”, iar în urma votului a părăsit sala de ședințe.

Ministrul Culturii, Sergiu Prodan, a spus în ședința parlamentului că prețul terenului pe care îl va achita Statele Unite este de 18 milioane de euro, la care se adaugă alte sume pentru compensarea unor proprietari privați care au proprietăți amplasate pe teritoriul fostului stadion și care urmează a fi expropriați, printr-o lege separată.

În timp ce vicepreședintele socialist al parlamentului, Vlad Bătrîncea, a spus că prețul terenului ar fi fost negociat „netransparent”, susținătorii acordului au vorbit despre sprijinul constant al Statelor Unite pentru R. Moldova, inclusiv financiar.

Tranzacția a fost negociată îndelung. Parlamentul i-a dat undă verde printr-o lege adoptată în 2018, iar un prim acord a fost semnat în 2019. Statele Unite spuneau atunci că vor investi în total peste 250 de milioane de dolari pentru a construi noua ambasadă, inclusiv oficii, spații rezidențiale, depozite, spații de recreere și altele. Dar legea a fost abrogată în decembrie 2020 de către o majoritatea informală a socialiștilor, a fostului Partid Șor și fostului Partid Democrat, care a votat ca terenul să fie repus în proprietatea statului.

Stadionul vechi a fost demolat în 2007 de guvernarea comunistă de atunci, iar între timp terenul este revendicat de artiști, performeri și activiști, care spun că ridicarea ambasadei acolo ar distruge elemente de patrimoniu, ca porțile istorice al stadionului, și cer ca în acel spațiu să fie amenajat un parc.

Ministrul Prodan a mai spus în plenul parlamentului că proiectul va duce la asanarea întregii regiuni a fostului stadion, aflat „în paragină”.

Ambasada americană a spus mereu că orice nouă construcție pe acest teren va respecta semnificația lui culturală și istorică, iar prin acordul reîncheiat acum Statele Unite își asumă angajamentul de a renova și repara porțile istorice ale stadionului și să rezerve o parte din teren pentru a construi un parc accesibil publicului, precum și alte zone verzi, pentru evenimente culturale.

Negocierile dintre SUA și R. Moldova pentru construcția unui nou sediu al Ambasadei au început în 2008, la un an de la demolarea fostului Stadion Republican. În 2015, SUA au formulat prima solicitare oficială către guvernul moldovean în privința acestui teren, un prim acord fiind semnat în iulie 2019 (AE).

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Seceta a compromis semănături de porumb și floarea soarelui în sud

Agricultorii care au avut de suferit din cauza secetei sunt chemați să-și perfecteze acte de constatare a pagubelor.
Agricultorii care au avut de suferit din cauza secetei sunt chemați să-și perfecteze acte de constatare a pagubelor.

Plantațiile de porumb din sudul R. Moldova au fost compromise de secetă în proporție 70-100%, iar cele de floarea-soarelui - în proporție de 60-80%, a anunțat ministrul Agriculturii, Vasile Bolea, care cere agricultorilor din zonele secetoase să aleagă mai bine culturile pe care le seamănă.

Ministrul a făcut declarația la Chișinău pe 18 iulie, la o zi după o vizită în raioanele Cahul și Cantemir împreună cu premierul Dorin Recean.

Bolea care a iritat agricultorii anul trecut prin propunerea de a se specializa pe culturi în funcție de clima din regiunea în care se află a spus că estimările anunțate de el despre semănăturile compromise au fost făcute de cercetătorii agricoli în urma unor studii pe teren.

Un grup de specialiști trebuie să pregătească în următoarele două săptămâni recomandări despre culturile și soiurile cu risc redus „care vor permite sectorului să facă față schimbărilor climatice, care de la an la an se accentuează în mod extraordinar”, a mai spus ministrul.

Bolea nu a precizat câte hectare de semănături au fost compromise. El i-a chemat pe agricultorii care au avut de suferit din cauza secetei să-și perfecteze acte de constatare a pagubelor, care le-ar permite între altele să justifice în fața băncilor faptul că nu-și pot rambursa împrumuturile.

În 2023, Bolea a recomandat ca activitatea fermierilor să fie specializată în funcție de regiuni, sugerând că agricultorii din nordul țării își pot orienta afacerile spre sectorul de procesare, cei din centru – spre procesare și vinificație, iar cei din sud – spre cultivatul de fructe sâmburoase, struguri tehnici și oierit.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Guvernul ucrainean propune prima majorare a taxelor pe timp de război pentru a finanța apărarea

Kievul nu face un secret din faptul că are nevoie de resurse umane și fonduri suplimentare pentru a putea continua războiul de apărare.
Kievul nu face un secret din faptul că are nevoie de resurse umane și fonduri suplimentare pentru a putea continua războiul de apărare.

Guvernul ucrainean a propus joi prima majorare de taxe pe timp de război ca să obțină fonduri suplimentare de miliarde de dolari pentru arme și salarii ale militarilor, odată ce conflictul militar cu Rusia durează deja de aproape 29 de luni.

În ședința sa săptămânală, cabinetul de miniștri de la Kiev a aprobat proiectul de modificare a legii bugetului pentru 2024, majorând cheltuielile destinate apărării cu 495,3 miliarde de hrivne (11,9 miliarde de dolari), au anunțat oficiali guvernamentali și parlamentari.

Actualul buget ucrainean prevede cheltuieli pentru apărare de aproximativ 1,7 trilioane de hrivne. Înainte de a intra în vigoare, modificările mai trebuie să fie aprobate de parlament și semnate de președintele Volodimir Zelenski.

Guvernul a propus, de asemenea, o creștere a impozitelor și altor contribuții - de la taxa de război plătită acum de cetățeni până la impozitele pentru unele importuri și creșterea accizelor la carburanți.

„Războiul la scară largă se află acum în al treilea an, iar nevoile în sectorul securității și apărării sunt în creștere”, a explicat Ministerul Finanțelor într-o declarație.

Ministerul a precizat că modificările propuse sunt „cea mai blândă opțiune posibilă” pentru a finanța nevoile militare suplimentare, adăugând că numai aproximativ o treime din acestea ar fi acoperită de creșterile de taxe.

Cheltuielile de apărare ale Kievului continuă să crească, deoarece guvernul a lansat o nouă campanie de consolidare a eforturilor de mobilizare și de aducere a mai multor trupe proaspete pe linia frontului. Ucraina se concentrează, de asemenea, pe construirea industriei interne de producție a armamentului.

Pentru a putea direcționa mai multe fonduri către armată, guvernul a propus diverse majorări de taxe, planificând să obțină venituri suplimentare de 140 de miliarde de hrivne.

Executivul solicită parlamentului să ia în considerare o creștere a impozitului de război pentru persoanele fizice de la 1,5%, cât este în prezent, până la 5%.

Propunerile ministerului Finanțelor publicate de mai mulți deputați arată că guvernul intenționează să extindă numărul de întreprinderi eligibile pentru plata impozitului de război prin includerea întreprinzătorilor individuali, a microîntreprinderilor și întreprinderilor mici.

De asemenea, ministerul intenționează să obțină circa 362 de miliarde de hrivne prin reducerea economiei subterane și a nivelului datoriei interne.

Totodată, guvernul dorește să reducă cheltuielile bugetare planificate pentru anul acesta cu 65,7 miliarde de hrivne, inclusiv prin economii la plata datoriei externe.

Roksolana Pidlasa, șefa comisiei parlamentare pentru buget, a declarat că deputații vor analiza amendamentele în viitorul apropiat.

Cheltuielile sociale și umanitare ale Kievului depind de ajutorul financiar internațional. Guvernul ucrainean a primit aproximativ 89 de miliarde de dolari de la partenerii săi occidentali sub formă de ajutor financiar de la începutul invaziei Rusiei în februarie 2022. (R.B.)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Eurodeputata română Șoșoacă și-a pus botniță și a fost scoasă din ședința Parlamentului European

Europarlamentara Diana Șoșoacă (C) poartă o botniță în Parlamentul European, în timpul discursului Ursulei von der Leyen.
Europarlamentara Diana Șoșoacă (C) poartă o botniță în Parlamentul European, în timpul discursului Ursulei von der Leyen.

Europarlamentara din România Diana Șoșoacă a fost dată afară din ședința Parlamentului European, în timpul dezbaterii privind candidatura Ursulei von der Leyen pentru un nou mandat în fruntea Comisiei Europene.

Președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, a cerut ca Diana Șoșoacă să fie scoasă din sală deoarece aceasta încerca să întrerupă discursul eurodeputatei Renew, Valerie Hayer.

„De câți colegi e nevoie pentru a fi escortată din sală? Cred că ați vorbit destul”, a spus șefa Parlamentului European, Roberta Metsola, care a cerut personalului de securitate să o escorteze imediat afară din plen pe eurodeputata română.

În transmisiunea video de pe pagina Parlamentului European se aud strigătele Dianei Șoșoacă, dar nu e clar ce spune.

Într-un clip video publicat de celălalt eurodeputat SOS, Luis Lazarus, Diana Șoșoacă apare într-o ie, cu o icoană ridicată deasupra capului strigând „În God we trust!”. În acest timp, personalul de ordine încearcă să o convingă să părăsească sala, așa cum a cerut președinta Parlamentului European.

Însă Diana Șoșoacă își monteză o botniță și spune că are permisiunea să facă orice dorește, în timp ce personalul de ordine îi spune că nu orice este permis.

„Avem reguli, îmi pare rău”, îi spune un ofițer de securitate al Parlamentului European.

„I have the right to speak. I was voted by Romanians”, strigă Diana Șoșoacă. („Am dreptul de a vorbi. Am fost votată de români” - trad. engl.)

„Get your hands off Romania” („Luați mâinile de pe România” - trad. engl.), a mai strigatea către tribuna unde se afla Roberta Metsola.

Șoșoacă, lidera partidului de extremă dreapta SOS, a fost escortată afară din sala de plen în aplauzele eurodeputaților.

Și ieri, președinta PE, Roberta Metsola, a sancționat-o pe Șoșoacă, pe motiv că a depășit timpul alocat discursului.

În discursul de miercuri, Diana Șoșoacă a declarat în plenul Parlamentului European că Europa „a distrus România” și i-a sărăcit pe români „ajutând ucrainenii non-stop”.

Diana Șoșoacă a mai spus că „pacea nu se face trimițând arme”.

Eurodeputata cu vederi pro-ruse a mai declarat că a trimis tuturor ambasadelor și instituțiilor europene un memoriu pentru pace în Ucraina, dar singura ambasadă care a răspuns a fost cea a Rusiei.

De asemenea, Diana Șoșoacă a acuzat Ucraina pentru discriminarea minorității române.

Știre preluată de la Europa Liberă România.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

NATO: Comanda pentru Ucraina din Germania va intra în funcție în septembrie

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a vizitat deja centrul de comandă american de la Wiesbaden, în decembrie anul trecut. Din septembrie, acolo se va afla și „creierul” ajutorului militar NATO pentru Ucraina.
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a vizitat deja centrul de comandă american de la Wiesbaden, în decembrie anul trecut. Din septembrie, acolo se va afla și „creierul” ajutorului militar NATO pentru Ucraina.

Secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, a anunțat joi că în septembrie va deveni operațional un centru de comandă care va coordona ajutorul militar pentru Ucraina, inclusiv instrucția pentru forțele ei armate.

„Comanda va fi operațională în septembrie, vor fi 700 de oameni în Germania... și va furniza sprijinul și asistența de securitate pentru Ucraina, coordonând eforturile aliaților NATO”, a spus Stoltenberg la sosirea la summitul Comunității Politice Europene, ținut la Palatul Blenheim, din Anglia.

Crearea noii structuri, numită Asistență de Securitate și Instrucție NATO pentru Ucraina (NSATU), a fost decisă la summitul NATO de la Washington, din 9-11 iulie. Sediul ei se va afla la Wiesbaden, în sud-vestul Germaniei, unde se află și centrul de comandă al trupelor americane din Europa.

Până de curând, alianța Nord-Atlantică a ezitat să ajute militar Ucraina ca un bloc, preferând înțelegerile bilaterale între membrii NATO și Kiev.

În ultimele luni, pe fondul îngrijorărilor sporite legate de avansurile rusești pe frontul estic din Ucraina, NATO a început să construiască un cadru nou, de asistență mai directă.

Rusia a condamnat mereu orice formă de ajutor occidental pentru Ucraina, spunând că de fapt NATO este deja implicată direct în conflict - un lucru pe care alianța îl neagă.

Joi, Kremlinul și-a reiterat și opoziția față de decizia Statelor Unite de a reîncepe desfășurarea periodică de rachete cu rază lungă de acțiune în Germania, din 2026, pentru prima dată după Războiul Rece.

Agenția Interfax l-a citat la 18 iulie pe ministrul-adjunct de Externe rus, Serghei Riabkov, cu declarația că țara sa ar putea la rândul ei desfășura rachete cu focoase nucleare, ca răspuns la planurile SUA de a disloca rachete de tip Tomahawk sau SM-6. (MȚ)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Parlamentul ratifică acordul prin care militarii moldoveni și români se vor sprijini reciproc în misiuni multinaționale

Miniștrii apărării din R. Moldova și România, Anatolie Nosatîi (dreapta) și Angel Tîlvăr, în timpul vizitei oficialului moldovean la București, 24 mai, 2024.
Miniștrii apărării din R. Moldova și România, Anatolie Nosatîi (dreapta) și Angel Tîlvăr, în timpul vizitei oficialului moldovean la București, 24 mai, 2024.

Parlamentul a ratificat un amendament la acordul de cooperare în domeniul militar cu România pentru a permite militarilor din cele două țări să se sprijine reciproc în timpul unor misiuni și operații multinaționale.

Ratificarea amendamentului, care a fost semnat în luna mai anul acesta la București, a fost sprijinită de 60 de deputați ai majorității PAS, dar 17 deputați socialiști și comuniști au votat împotrivă.

Acordul din 2012 cu România a fost completat cu un articol nou care spune că părțile se vor sprijini în cadrul coalițiilor multinaționale sub egida ONU, OSCE, NATO sau UE, inclusiv în ceea ce privește în domeniul logistic, al transportului, serviciilor de telefonie și internet, dar și în plan financiar, medical și la evacuarea în situații de urgență.

La aprobarea amendamentului de către guvern, luna trecută, ministrul Apărării, Anatolie Nosatîi, a spus că acesta va permite ca România să acopere o mare parte a cheltuielilor pentru participarea moldovenilor la operații multinaționale și va „contribui la diminuarea semnificativă a alocațiilor din contul bugetului” moldovean.

Noile prevederi ale acordului ar putea fi aplicate pentru prima dată în luna octombrie, când R. Moldova urmează să trimită un contingent de 32 de militari pentru participarea la operația militară a Uniunii Europene în Bosnia și Herțegovina.

Militarii moldoveni ar urma să participe la această misiune, EUFOR ALTHEA, în componența contingentului din România, care, la rândul său, face parte din Batalionul Multinațional (o unitatea militară de manevră), dislocat în Tabăra Butmir, la Saraievo, și care mai include trupe din Austria, Bulgaria, Ungaria și Turcia (AE).

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

R. Moldova se răzgândește - nu mai caută investiții românești pentru privatizarea RED-Nord

În august 2023, ministrul Energiei, Victor Parlicov, spunea că Guvernul ar pregăti privatizarea societăților pe acțiuni RED Nord și FEE Nord.
În august 2023, ministrul Energiei, Victor Parlicov, spunea că Guvernul ar pregăti privatizarea societăților pe acțiuni RED Nord și FEE Nord.

Guvernul de la Chișinău a dezmințit că ar vrea să supună privatizării RED-Nord, după ce premierul român, Marcel Ciolacu, a spus că țara sa ia în considerare posibilitatea de a achiziționa rețelele electrice de distribuție din nordul R. Moldova pentru a-și echilibra sistemul energetic.

Dezmințirea a fost dată în ședința parlamentului moldovean din 18 iulie de către deputatul PAS, Radu Marian, președintele comisiei parlamentare pentru economie, care a spus că a interpelat guvernul în legătură cu aceste declarații.

„Există interes din partea anumitor țări, dar guvernul în acest moment nu analizează vreo oportunitate de a identifica investitori pentru RED-Nord”, a spus Marian.

El a reacționat, după ce vicepreședintele socialist al parlamentului, Vlad Batrîncea, a spus că opoziția este „îngrijorată” în legătură cu posibile intenții de privatizarea a unui asemenea „obiectiv strategic”, cerând audierea în parlament a premierului Dorin Recean, propunere care a fost însă respinsă.

Premierul României a vorbit despre ideea de a cumpăra RED-Nord la o conferință de presă pe 12 iulie, răspunzând unor întrebări despre posibilitatea scăderii prețurilor la energie electrică pentru consumatorii casnici din România, care au crescut datorită fluctuațiilor de pe piață.

Marcel Ciolacu a sugerat că o asemenea achiziție în R. Moldova ar fi o soluție pentru crearea unor parcuri de stocare a energiei și stabilizarea prețurilor.

Ministrul moldovean al Energiei, Victor Parlicov, a salutat interesul României, spunând într-o postare online că „guvernul pregătește” pentru privatizare atât RED-Nord, cât și întreprinderea Furnizarea Energiei Electrice Nord și că se află în căutare de „investitori strategici”.

În declarația sa din 18 iulie, șeful comisiei parlamentare de profil nu a explicat de ce s-au răzgândit autoritățile de la Chișinău.

Ministrul Parlicov spunea încă în august 2023 că executivul ar pregăti privatizarea societăților pe acțiuni RED Nord și FEE Nord, fiind în căutarea investitorilor.

Nu ar fi prima investiție românească în sistemul energetic din stânga Prutului. Din septembrie 2023, compania Vestmoldtransgaz, deținută de întreprinderea de stat Transgaz din România - gestionează rețelele de transportare a gazelor din R. Moldova (AE).

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Natalia Morari candidează la președinție pentru a transforma R. Moldova într-un „nou miracol economic”

Fosta jurnalistă, Natalia Morari, anunțându-și planurile de a candida la prezidențiale, Chișinău, 18 iulie 2024.
Fosta jurnalistă, Natalia Morari, anunțându-și planurile de a candida la prezidențiale, Chișinău, 18 iulie 2024.

Fosta jurnalistă, Natalia Morari, a anunțat că intenționează să candideze ca independentă la președinție, pe 20 octombrie, spunând că vrea să transforme R. Moldova într-un „nou miracol economic”, despre care lumea va „vorbi cu admirație”.

Într-o declarație de presă făcută pe 18 iulie la Chișinău, Morari a spus că va încerca să candideze pentru că „anii trec, iar schimbările nu se văd” în R. Moldova, în timp ce „națiunea noastră este amenințată cu dispariția” din cauza emigrării.

Morari și omul de afaceri fugar, Veaceslav Platon, cu care are un copil, au cheltuit zeci de mii de dolari în ultimele luni doar pentru promovare pe Facebook, situându-se în topul unui clasament al moldovenilor care își fac reclamă pe rețele pe bani, potrivit unui raport al companiei Meta.

Morari, care și-a făcut studiile la Moscova, a căpătat notorietate acasă, în 2008, când a plecat din Rusia și nu a mai fost lăsată să intre înapoi, iar un an mai târziu a participat la organizarea protestelor din 7 aprilie, la Chișinău, care au fost marcate de violențe. L-a însoțit atunci, în fuga acestuia de la Chișinău prin Transnistria și Odesa, pe bloggerul rus Eduard Baghirov, unul din principalii suspecți în legătură cu organizarea protestelor.

Anunțându-și candidatura la prezidențiale, fosta jurnalistă care a spus că „i-a adus la putere pe cei care astăzi distrug țara noastră” este a noua potențială contra-candidată a președintei Maia Sandu, pe care o critică.

Morari nu a spus dacă va sprijini referendumul despre integrarea europeană, convocat de Sandu și parlament în aceeași zi cu prezidențialele, dar a spus că R. Moldova poate ieși din sărăcie „singură”, fără ca „alții” să „decidă pentru noi”.

Un recent sondaj de opinie publicat de Institutul Republican Internațional (IRI) sugerează că Morari s-ar bucura de încrederea a 3% din moldoveni, în calitate de persoană publică.

Fosta jurnalistă a lucrat vreme îndelungată la posturile Publika TV, iar apoi la TV8, dar a fost alungată de la ultima televiziune în septembrie 2021, după ce s-a aflat despre relația sa cu Platon. Acesta ispășea pe atunci o pedeapsă cu închisoarea pentru spălare de bani, iar Morari a făcut un interviu în închisoare cu el pentru a critica decizia de condamnare, fără să spună că au o relație.

Astăzi, se crede că Platon este la Londra, unde a fugit după eliberarea din detenție înainte de termen, în iunie 2020, prin intervenția fostului procuror general, Alexandr Stoianoglo, potențial candidat la prezidențiale și el (AE).

Morari a colaborat și cu Europa Liberă, din iulie 2009 până în septembrie 2021, când colaborarea a fost întreruptă după dezvăluirea relației ei cu Platon.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Aritmetica sistemelor Patriot în România: au fost două, vor fi patru, unul pleacă în Ucraina

Un sistem de rachete Patriot, staționat la Capu Midia, în România, pe 9 iunie 2022.
Un sistem de rachete Patriot, staționat la Capu Midia, în România, pe 9 iunie 2022.

România și-a atras laude de la Kiev și din Occident ca una din puținele țări care a acceptat să trimită Ucrainei un sistem antaerian Patriot, atunci când alte membre NATO, ca Grecia sau Spania, au refuzat. Europa Liberă România a aflat din surse de la Ministerul Apărării care este situația „la zi”.

Ministerul Apărării din România are în prezent patru sisteme de apărare antiaeriană Patriot, însă doar două sunt operaționalizate. Al doilea a fost pus în funcțiune luna trecută, iar primul în 2022.

Celelalte două sisteme urmează să fie gata de luptă până la sfârșitul primului trimestru din 2025, potrivit surselor oficiale din Ministerul Apărării.

Al treilea sistem ar urma să fie operaționalizat până la sfârșitul acestui an, iar cel de-al patrulea până la sfârșitul lunii martie a anului viitor.

O problemă cu care Armata se confruntă este că nu are suficienți oameni calificați pentru utilizarea sistemelor, după cum a relatat Europa Liberă săptămâna trecută. În plus, Armata are și mari greutăți să își păstreze personalul pregătit deja de Forțele Aeriene.

Dacă pentru primele două sisteme Patriot Armata are un număr suficient de militari antrenați și pregătiți, militarii desemnați pentru celelalte două urmează în prezent aceleași pregătiri.

Militarii români se antrenează în această perioadă în Statele Unite, iar un curs de instruire specific durează între șase și nouă luni.

Unul dintre cele patru sisteme Patriot – dintre cele șapte pe care Armata Română le-a achiziționat pentru aproximativ 3,9 miliarde de dolari – va fi donat însă Ucrainei.

În schimb, România negociază cu Statele Unite furnizarea unui sistem Patriot asemănător.

„În CSAT am discutat in extenso această chestiune și am dat un mandat Ministerului Apărării. Se negociază, și dorința noastră este să primim un alt sistem Patriot la schimb, sigur, nu mâine, dar într-un viitor relativ apropiat”, declara președintele Klaus Iohannis, săptămâna trecută, aflat la summitul NATO de la Washington.

În aceeași conferință de presă, Iohannis își exprima speranța că „vom reuși să obținem și sisteme care vor fi livrate mai repede și vor asigura o mai bună supraveghere a spațiului aerian național”.

„Pretenția noastră este ca atunci când donăm sisteme de mare capacitate, gen Patriot, să fim compensați rezonabil. Aceste lucruri se negociază și în aceste zile cu partenerul american, cu NATO, și deja s-au obținut primele progrese. Când se finalizează discuția, vom face publice discuțiile, vom fi într-o situație bună și după”, mai spunea președintele României.

Discuțiile cu partea americană sunt însă abia la început, iar în prezent nu este cunoscut un calendar clar al furnizării unui sistem Patriot de către Statele Unite, în schimbul celui pe care Consiliul Suprem de Apărare a Țării a decis pe 20 iunie să-l doneze Ucrainei.

Potrivit informațiilor Europei Libere, deocamdată nu s-a decis care dintre cele patru sisteme va fi donat Ucrainei. Cel mai probabil va fi livrat unul dintre cele două care urmează să fie pus în funcțiune.

Aceleași surse au explicat că sistemul Patriot va ajunge în Ucraina înainte ca cel nou să fie furnizat României de către partea americană, timp în care aliații NATO vor asigura apărarea României.

De altfel, aceasta a fost una dintre condițiile puse de autoritățile române de la cel mai înalt nivel pentru donarea unui sistem Patriot către Ucraina, țară care luptă de mai bine de doi ani să respingă agresiunea rusă.

Prin urmare, în acest moment, discuțiile sunt la nivel de experți și nu există date concrete. Ce este clar însă: donarea propriu-zisă va fi făcută după încheierea negocierilor cu Statele Unite.

Furnizarea unuia dintre cele patru sisteme Patriot este prevăzută în decizia CSAT din 20 iunie, iar la summitul NATO de la Washington, pe 11 iulie, președinții Klaus Iohannis și Volodimir Zelenski au semnat un acord privind cooperarea în domeniul securității între România și Ucraina.

Este un document în care este reiterată această intenție:

„România va continua să sprijine Ucraina atât timp cât este nevoie pentru ca Ucraina să se impună, menținând actualul nivel dinamic al asistenței, inclusiv pachetele de asistență militară convenite între cele două ministere ale apărării.

În 2024, sprijinul suplimentar oferit de România va fi determinat de nevoile exprimate de Ucraina, în coordonare cu partenerii noștri și în conformitate cu procedurile existente între ministerele apărării din cele două țări.

România va dona Ucrainei un sistem Patriot, în conformitate cu decizia Consiliului Suprem de Apărare a Țării din 20 iunie 2024”.

România se numără printre țările care vor livra câte un sistem Patriot Ucrainei, alături de Statele Unite și Germania, în timp ce Olanda și alți aliați vor furniza componente care pot alcătui încă o baterie.

Statele Unite au trimis deja Ucrainei două sisteme de rachete, unul la sfârșitul anului trecut și altul luna trecută. Pe 5 iulie, Germania a anunțat că sistemul pe care l-a donat este deja în Ucraina.

Într-o conferință de presă de luni, 15 iulie, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că țara sa are nevoie de 25 de sisteme de apărare antirachetă Patriot „pentru a acoperi complet Ucraina”.

Articol preluat de la Europa Liberă România.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Un georgian arestat la Chișinău a fost inculpat la New York pentru instigare la atacuri neonaziste

Fotografie publicată de Poliția de Frontieră moldoveană pe 8 iulie, înfățișând arestarea a doi cetățeni georgieni pe Aeroportul Internațional Chișinău.
Fotografie publicată de Poliția de Frontieră moldoveană pe 8 iulie, înfățișând arestarea a doi cetățeni georgieni pe Aeroportul Internațional Chișinău.

Un cetățean georgian de 21 de ani, reținut pe aeroportul din Chișinău la începutul lunii, a fost inculpat de un juriu federal în Statele Unite sub acuzația că planifica atacuri în masă și crime motivate de ură împotriva comunității evreiești și altor minorități etnice, la New York. 

Departamentul american al Justiției a spus la 17 iulie că Michail Chkhikvishvili a plănuit anul trecut un atac care să producă victime în masă la New York prin distribuirea de bomboane otrăvite copiilor evrei și din alte comunități etnice, în cartierul Brooklin, în preajma Anului Nou, inclusiv cu ajutorul unui individ deghizat în Santa Claus.

Într-un comunicat, se mai spune că Chkhikvishvili susține „supremația rasei albe” și este lider al unui grup extremist violent, cunoscut sub numele de Maniac Murder Cult (Cultul Ucigașilor Maniaci). Ar fi cunoscut și cu porecla de „Măcelarul” sau „Comandantul Măcelar”.

Potrivit comunicatului, acest cult „împărtășește o ideologie neonazistă” și are ca scop „incitarea la crime violente împotriva minorităților rasiale”, a comunităților evreiești și altor grupuri pe care le consideră „nedorite”, prin metode teroriste și violente, pentru a perturba ordinea publică și a induce haosul și frica. „Cultul” are membri în SUA și în alte țări.

Pe 8 iulie, Poliția de Frontieră moldoveană a spus că agenții Serviciului de Informații și Securitate au arestat doi cetățeni georgieni, în vârstă de 19 și 20 de ani, inclusiv unul suspectat de terorism și căutat de Statele Unite și Interpol, care au ajuns la Chișinău cu un zbor de la Istanbul. Poliția a difuzat imagini ale operațiunii de reținere.

Comunicatul moldovean nu precizează identitatea celor doi, dar spune că agenții de securitate și polițiștii au descoperit asupra lor „documente care confirmă pregătirea în centre specializate de antrenament militar, precum și materiale multimedia cu conținut de natură teroristă”.

Georgianul căutat prin Interpol a fost plasat într-un izolator de detenție preventivă, în timp ce cel de-al doilea cetățean georgian a fost declarat persoană inadmisibilă pe teritoriul Republicii Moldova și a fost întors înapoi în Turcia, se mai spune în comunicat.

Potrivit documentelor anchetei din Statele Unite, Chkhikvishvili a încercat anul trecut să recruteze un complice pentru atacul plănuit la New York, care trebuia să fie mai mare decât masacrul comis de Anders Breivik în 2011, în Norvegia, în care au fost ucise 77 de persoane.

Dar complicele pe care încerca să-l recruteze online era agent FBI sub acoperire. Suspectul i-a furnizat agentului sub acoperire un plan detaliat și instrucțiuni pentru fabricarea otrăvurilor.

„Planul includea distribuirea de bomboane otrăvite de către o persoană deghizată în Moș Crăciun copiilor și minorităților rasiale la o școală evreiască din Brooklyn,” se arată în comunicatul Departamentului Justiției din SUA.

Suspectul călătorise în trecut în Brooklin la bunica sa pe linie paternă.

Inculpat in baza a patru capete de acuzare, dacă va fi găsit vinovat riscă o pedeapsă cumulativă de 50 de ani de închisoare pentru incitare la comiterea de acte violente, distribuirea de informații privind fabricarea de explozibili, precum și pentru conspirație și distribuirea de informații amenințătoare.

Nu este limpede dacă suspectul se mai afla la Chișinău sau a fost predat Statelor Unite.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Parlamentul European solicită sprijin „adecvat” pentru R. Moldova și Ucraina în procesul aderării la UE

Parlamentul European rezultat din alegerile din iunie s-a reunit în prima sa ședință plenară, la Strasbourg.
Parlamentul European rezultat din alegerile din iunie s-a reunit în prima sa ședință plenară, la Strasbourg.

Parlamentul European solicită sprijin financiar și tehnic „adecvat” pentru Republica Moldova și Ucraina în procesul aderării la Uniunea Europeană, într-una din primele sale rezoluții adoptate în noua componență.

În rezoluția adoptată pe 17 iulie este salutată lansarea recentă a negocierilor de aderare la UE cu Ucraina și Republica Moldova și se menționează că „integrarea lor constantă în UE reprezintă o oportunitate geostrategică și democratică, precum și o investiție într-o Europă unită și puternică”.

Documentul precizează că aderarea la UE este „un proces bazat strict pe merit, care necesită îndeplinirea criteriilor de aderare la UE, inclusiv a celor privind democrația, statul de drept, valorile fundamentale și lupta împotriva corupției”.

Totodată, rezoluția „reamintește faptul că procesul de aderare necesită asistență financiară și tehnică adecvată din partea UE”.

Europarlamentarul Siegfried Mureșan, care conduce Delegația Parlamentului European pentru relațiile cu Republica Moldova, a spus într-o declarație citată de IPN că el a fost cel care a propus acest ultim alineat.

Mureșan, care a fost reales vicepreședinte al celui mai puternic grup de partide din Parlamentul European - PPE, spune că și-a anunțat propunerea pe 25 iunie, ziua în care la Luxemburg au avut loc cele două conferințe interguvernamentale care au marcat începerea oficială a negocierilor de aderare la UE cu Ucraina și Moldova.

În opinia lui Siegfried Mureșan, Republica Moldova a făcut „progrese extraordinare” în cei doi ani de când a devenit țară candidată, iar aceste eforturi „trebuie răsplătite” de instituțiile UE. Europarlamentarul consideră că Moldova merită un instrument de sprijin asemănător cu cel pe care UE l-a adoptat pentru Ucraina, dar „proporțional cu dimensiunile și nevoile țării”.

Citește și: UE va aloca 100 de milioane de euro Republicii Moldova, anunță comisarul Varhelyi la Chișinău

Rezoluția din 17 iulie este intitulată „Cu privire la necesitatea unui sprijin continuu din partea UE pentru Ucraina” și a fost sprijinită de 495 de deputați, în timp ce 137 au votat împotrivă, iar 47 s-au abținut.

Semnalând adoptarea documentului, Siegfried Mureșan a punctat și faptul că aceasta confirmă obiectivul UE de a aloca „sprijin politic, economic, umanitar și militar cât timp cât este nevoie până la victoria Ucrainei în fața Rusiei”.

În aceeași rezoluție, Parlamentul European a condamnat vizita recentă a premierului Ungariei, Viktor Orban, în Rusia, demers care nu reprezintă poziția Uniunii Europene.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Guvernul vrea să salveze încă o „victimă” economică a războiului din Ucraina – programul „Prima Casă”

Inițiativa a fost votată de Guvern pe 17 iulie.
Inițiativa a fost votată de Guvern pe 17 iulie.

Guvernul a aprobat un proiect de lege pentru a relansa programul de credite garantate de stat „Prima Casă” destinat în special tinerilor. Programul a devenit neatractiv, pe fundalul scumpirii locuințelor și a împrumuturilor bancare, cu numai 60 de asemenea credite acordate în 2023.

Inițiativa aprobată prin decizie de guvern la 17 iulie prevede că valoarea maximă a locuințelor care pot fi cumpărate prin acest program ar trebui să crească de la 1 milion de lei la 2,5 milioane, iar perioada de rambursare a creditului – de la 25 la 30 de ani.

Ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Dumitru Alaiba, autorul inițiativei, a spus în ședința de guvern că programul „necesita demult o actualizare la realitățile timpului”.

O notă prezentată de ministerul său arată că războiul din Ucraina a dus la creșterea inflației, a dublat, până la 16,67%, în 2023, rata anuală a dobânzii pentru creditele acordate prin „Prima Casă”, iar prețul locuințelor în Chișinău a crescut cu aproape 55% în ultimii trei ani și continuă să crească.

„Acest fapt practic a blocat activitatea programului, iar în perioada anului 2023 au fost acordate doar 60 de credite” sau aproximativ 1% din toate creditele ipotecare, se mai spune în notă.

Condițiile de participare la program urmează să fie relaxate, așa încât să se poată înscrie nu doar cei care au statut de angajat, ci și liber profesioniștii, inclusiv avocații, executorii judecătorești, mediatorii, taximetriștii și artiști, a spus Alaiba, adăugând: „scopul este să crească cu 2 mii de familii numărul beneficiarilor, inclusiv pentru oameni reveniți din diaspora”.

Amendamentele trebuie trimise acum parlamentului pentru adoptare. Ministrul Alaiba a spus că ele mai prevăd că vor fi eliminate mai multe proceduri birocratice, proprietarii de credite se vor putea muta de la o bancă la alta pentru refinanțare și vor putea cere împrumuturi noi dacă au nevoie de o locuință mai mare de 50 de metri pătrați.

Cel puțin opt mii de locuințe au fost cumpărate prin programul „Prima Casă” de la lansarea sa, în 2018. În programul de credite garantate de stat participă șase bănci comerciale.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Două feministe ruse, amendate pentru că „s-au atins” într-o poză pe Instagram

Activista feministă Dina Nurm
Activista feministă Dina Nurm

Un tribunal din regiunea rusă Tatarstan a amendat-o pe activista feministă Dina Nurm și pe partenera sa, Anastasia Goncearenko, aflate în exil, cu câte 100.000 de ruble (1.130 de dolari) pentru „propagarea relațiilor LGBT”.

La baza deciziei din 16 iulie s-au aflat fotografiile postate online în care acestea, potrivit instanței, „se îmbrățișează, se sărută și se ating”.

Co-fondatoarea grupului feminist FemKyzlar, Dina Nurm, a numit decizia instanței motivată politic.

„Sunt activistă și, în opinia mea, atunci când ești activist, legile represive sunt folosite împotriva ta cu o plăcere deosebită. Articolul despre propagandă este unul politic. Spun asta din 2013, și vă reamintesc acum”, a declarat Dina Nurm.

Nurm și Goncearenko au părăsit Rusia și au plecat în Serbia în luna martie 2024.

Din decembrie 2022, în Rusia este interzisă difuzarea de „informații pozitive” privind homosexualitatea, bisexualitatea și transsexualitatea. Pentru încălcarea acestei prevederi sunt prevăzute amenzi de până la 400 000 de ruble pentru persoane fizice și de până la cinci milioane de ruble pentru organizații.

În noiembrie 2023, Curtea Supremă a Rusiei a decis să interzică inexistenta „Mișcare internațională LGBT” și să o declare drept „extremistă” în urma unui proces intentat de Ministerul Justiției. (R.B.)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Rusia adaugă doi jurnaliști din exil pe lista persoanelor căutate

Jurnalistul de investigație Andrei Zaharov
Jurnalistul de investigație Andrei Zaharov

Ministerul de Interne de la Moscova i-a dat în căutare pe doi jurnaliști - Andrei Zaharov și Dmitri Fomințev - pentru acuzații nespecificate, pe fondul represiunii continue împotriva presei independente din Rusia.

Potrivit relatărilor presei, Zaharov, care a lucrat în orașul său natal Sankt Petersburg, dar și la Moscova, este cercetat penal pentru sustragerea de la îndatoririle de „agent străin”, în timp ce Fomințev, originar din orașul Ekaterinburg din Ural, este acuzat de „insultarea sentimentelor credincioșilor” prin materialele sale publicate pe Telegram. Atât Zaharov, cât și Fomințev locuiesc în prezent în afara Rusiei.

Cazul penal împotriva lui Zaharov a devenit cunoscut pe 19 aprilie, când la Sankt Petersburg au avut loc percheziții la domiciliul Kseniei Klocikova, jurnalistă de la publicația Fontanka și autoarea canalului de Telegram „Rotonda”, despre care ancheta a spus că ar putea „să dețină dovezi materiale” împotriva lui Zaharov.

În 2023, jurnalistul de investigație Andrei Zaharov a fost de două penalizat administrativ pentru distribuirea de materiale fără marcajul „agent străin” - obligatoriu pentru presa și organizațiile finanțate din străinătate. În luna iunie a acestui an, el a fost amendat cu 40 000 de ruble (450 dolari) pentru că nu a prezentat la Ministerul Justiției raportul privind activitatea sa în calitate de „agent străin”.

Zaharov a lucrat pentru Fontanka până în 2016. Apoi a scris pentru RBC, a fost corespondent special al BBC Russian Service și a realizat investigații pentru publicația Project. În octombrie 2021, autoritățile l-au declarat „agent străin”. De atunci, Zaharov locuiește în afara Rusiei. El își continuă activitatea de investigație, în prezent fiind autorul emisiunii „Proslușka” de la publicația The Insider.

Cel de al doilea jurnalist, Dmitri Fomințev, a fost redactor-șef al publicației „Tochka News” din Ekaterinburg. În ianuarie 2024, la domiciliul său și în redacție au avut loc percheziții. El este cercetat penal pentru insultarea sentimentelor credincioșilor în materialele sale, inclusiv acelea în care l-a criticat pe Mitropolitul de Ekaterinburg Evgheni (Kulberg).

(În baza materialelor Radio Svoboda și Current Time TV)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

„Diplomația de pace” a lui Orbán, condamnată de noul Parlament European

Noul legislativ al UE, rezultat din alegerile din 6-9 iunie, își ține săptămâna aceasta prima ședință plenară. El are o componentă de extremă dreapta mai mare decât cel precedent, dar „centrul” politic a reușit deocamdată să izoleze extremiștii.
Noul legislativ al UE, rezultat din alegerile din 6-9 iunie, își ține săptămâna aceasta prima ședință plenară. El are o componentă de extremă dreapta mai mare decât cel precedent, dar „centrul” politic a reușit deocamdată să izoleze extremiștii.

Reunit în prima ședință plenară la Strasbourg, noul Parlament European a adoptat miercuri o rezoluție în care, printre altele, condamnă întâlnirea premierului maghiar Viktor Orbán cu președintele rus Vladimir Putin la Kremlin.

Cu 495 de voturi pentru, 137 împotrivă și 47 de abțineri, legislativul Uniunii Europene a decis că acțiunile lui Orbán sunt „o încălcare flagrantă a tratatelor UE și a politicii externe comune”, relatează dpa.

Condamnarea vizitei lui Orban la Putin este cuprinsă într-o rezoluție de sprijin pentru Ucraina a noului Parlament European.

Liderul maghiar a mers la Moscova în primele zile ale președinției UE a țării sale, luna aceasta, în ceea ce a descris ca o „misiune de pace” pentru Ucraina.

În rezoluția adoptată joi de europarlamentari se cere ca Ungaria să fie supusă repercusiunilor pentru vizitele controversate ale lui Orbán în străinătate – inclusiv la Beijing.

Rusia și China, chiar dacă nu au pornit vreun demers diplomatic serios pe tema Ucrainei în urma vizitelor lui Orbán la Kiev, Moscova și Beijing, laudă mereu inițiativele liderului Ungariei, cel mai apropiat prieten al lor din UE.

Într-o altă evoluție de la Strasbourg, grupul de europarlamentari de extremă dreapta înființat de Orbán și aliați de-ai lui, numit Patrioții, a suferit o primă înfrângere plenară joi, când Parlamentul i-a respins solicitarea de a condamna tentativa de asasinare a fostului președinte american, Donald Trump, săptămâna trecută, la un miting electoral din SUA.

Orbán și alți membri ai extremei drepte europene sunt admiratori ai republicanului Trump. Guvernul de la Budapesta a ales chiar un slogan al lui, ușor modificat, drept lozinca președinției maghiare a UE. (MȚ)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Guvernul aprobă noua strategie de apărare: ce spune aceasta despre Rusia, Ucraina, România, NATO și UE

Imagine de la unul din poligoanele Armatei Naționale a R. Moldova, unde s-a desfășurat exercițiul internațional „JCET 2024”
Imagine de la unul din poligoanele Armatei Naționale a R. Moldova, unde s-a desfășurat exercițiul internațional „JCET 2024”

Guvernul și-a dat avizul pozitiv pentru Strategia națională de apărare pentru următorii 10 ani, în care se spune că „politica agresivă a Federației Ruse” reprezintă principala amenințare, în timp ce NATO „este pilonul central stabilizator, în asigurarea securității și stabilității în regiune”.

Strategia aprobată de guvern pe 17 iulie identifică drept un risc major o „posibilă extindere” a acțiunilor militare ruse în Ucraina, „în special în regiunea Odessa” și „stabilirea unui coridor militar terestru până la hotarele R. Moldova”. Alte amenințări majore la adresa „securității, ordinii constituționale, infrastructurii critice” sunt, în cuvintele strategiei, „operațiile de tip hibrid” ale Rusiei desfășurate „direct sau prin intermediul unor interpușilor locali” în R. Moldova.

Anul trecut, Curtea Constituțională a scos în afara legii Partidul Șor, la cererea guvernului Recean, formațiunea oligarhului fugar Ilan Șor fiind acuzată de tentative de destabilizare a R. Moldova în interesul Rusiei.

După aprobarea strategiei de apărare în ședința de guvern din 17 iulie, premierul Dorin Recean a spus că ea este și „un proiect foarte important pentru educația civică, dezvoltarea patriotismului, dar și a coeziunii sociale”.

Într-un paragraf separat al strategiei, sunt amintite drept „amenințare majoră la adresa suveranității și integrității teritoriale” forțele ruse din regiunea transnistreană, „precum și formațiunile armate ale regimului neconstituțional” din stânga Nistrului, care ar avea „capacitate operațională considerabilă”.

Vorbind în ședința de guvern, ministrul Apărării, Anatolie Nosatîi, a spus că strategia identifică principalele riscuri și amenințări, ia printre soluții - creșterea cheltuielilor pentru apărare la 1% din Produsul Intern Brut, până în 2030, de la 0,55 %, în prezent.

Ministrul Nosatîi a spus că majorarea cheltuielilor trebuie să aibă ca scop modernizarea forțelor armate, sprijinită deja și prin ajutoare occidentale.

R. Moldova a întărit „considerabil” relația cu NATO și mizează mai departe pe sprijinul Alianței Nord-Atlantice printr-un parteneriat special, se spune în strategie.

Neutră prin constituție, R. Moldova nu-și propune aderarea la NATO, dar Nosatîi a spus că un obiectiv prevăzut de strategie este, în schimb, „integrarea în arhitectura de securitate și apărare a UE”.

Despre România, țară membră și a UE, și a NATO, strategia spune că este un „partener esențial pentru R. Moldova”, iar relația cu ea în domeniul apărării „cunoaște o dezvoltare semnificativă”, în timp ce „un dialog intens cu Ucraina” este descris drept „vital”.

După avizul pozitiv primit în guvern, strategia de apărare, parte a alteia mai ample privind securitatea națională, va intra în dezbaterea parlamentului pentru a fi aprobată sub formă de lege (AE).

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

FIFA va ancheta naționala Argentinei pentru un video rasist la adresa jucătorilor Franței

Înregistrarea ofensatoare a fost postată de mijlocașul argentinian Fernandez, de la Chelsea.
Înregistrarea ofensatoare a fost postată de mijlocașul argentinian Fernandez, de la Chelsea.

Forul fotbalistic mondial, FIFA, a anunțat miercuri că va deschide o anchetă după ce jucătorii naționalei Argentinei au apărut într-o postare pe net intonând un „cântec” jignitor la adresa jucătorilor de culoare din echipa Franței.

Videoul din autobuzul care-i transporta pe argentinieni după recenta victorie de la Miami asupra Columbiei, din finala competiției continentale Copa America, a fost postat de mijlocașul echipei, Enzo Fernandez, de la Chelsea.

El și alți colegi de echipă intonează în înregistrare insulte rasiste și homofobe la adresa vedetei franceze Kylian Mbappe și a altor colegi de-ai lui de la națională. „Cântecul” a fost lansat în 2022, când Argentina a câștigat Cupa Mondială din Qatar, învingând în finală Franța.

Fernandez și-a cerut scuze, spunând că s-a lăsat purtat de „euforia” de după finala câștigată în Florida.

Echipa lui de club din Anglia, Chelsea, unde a ajuns printr-un transfer de 130 de milioane de dolari în 2023, deja a deschis propria anchetă privind gestul jucătorului argentinian de 23 de ani, spunând că regretă cele întâmplate și îi va cere fotbalistului să se „educe”.

Federația de Fotbal din Franța a depus plângere oficială la FIFA în legătură cu incidentul, luni.

Un coleg al lui Fernandez de la Chelsea, francezul Wesley Fofana, a spus că videoul este o dovadă de „rasism necenzurat”, exprimându-și dezamăgirea că așa ceva este posibil în fotbalul anului 2024. (MȚ)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Un milion de locuitori din Rusia și Crimeea anexată au rămas fără electricitate

Centrala nucleară de la Rostov
Centrala nucleară de la Rostov

Câteva regiuni din Rusia și o parte din Crimeea anexată au rămas marți fără curent electric. În total, aproximativ un milion de persoane s-au pomenit fără electricitate aproape simultan, după oprirea de urgență a unei unități a centralei nucleare Rostov, în după amiaza zilei de 16 iulie.

Operatorul rus de energie nucleară Rosenergoatom a declarat inițial că „s-a declanșat sistemul de protecție”, fără a preciza despre ce este vorba.

Ulterior, în dimineața zilei de miercuri, compania a anunțat că unitatea a fost oprită „din cauza unei alarme false”, iar după verificări suplimentare aceasta a fost repusă în funcțiune.

Potrivit ministerului rus al Energiei, alimentarea cu curent a regiunilor a fost restabilită în dimineața zilei de 17 iulie.

Presa rusă de stat a transmis că nivelul de radiație în zona centralei nucleare Rostov este în limitele normei.

Oprirea de urgență a primului bloc al centralei a provocat perturbări majore ale sistemului energetic și pene de curent de mare amploare în mai multe regiuni, în special în sudul Rusiei.

În regiunile caucaziene și în Crimeea, penele de curent au fost puse însă pe seama valului de căldură anormală și „presiunea asupra sistemului energetic”. Mai multe orașe din peninsulă au introdus grile provizorii de alimentare cu energie electrică, în timp ce la Sevastopol a fost suspendată circulația troleibuzelor.

Potrivit autorităților ruse, în Bureatia, regiune din sudul Siberiei, de la granița cu Mongolia, s-a produs un accident la centrala electrică Gusinoozerskaia, lăsând fără curent peste 115 000 de locuitori. Cauzele accidentului nu au fost anunțate oficial, dar presa locală a relatat despre o „bubuitură puternică” care s-a auzit în zona centralei.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Și Irina Vlah își anunță candidatura la președinție, iar la referendum spune că va vota „nu”

Fosta guvernatoare a Găgăuziei, Irina Vlah, anunțându-și planurile de a candida la președinție, 17 iulie 2024
Fosta guvernatoare a Găgăuziei, Irina Vlah, anunțându-și planurile de a candida la președinție, 17 iulie 2024

Fosta guvernatoare a autonomiei găgăuze, Irina Vlah, a anunțat că va candida și ea la alegerile prezidențiale din 20 octombrie. Vlah, care și-a chemat susținătorii să voteze „nu” la referendumul privind integrarea europeană, mărește numărul celor care vor să candideze contra președintei Maia Sandu.

Vlah a făcut anunțul pe 17 iulie, într-o declarație de presă la Chișinău, în care a criticat ceea ce percepe drept o strângere a legăturilor cu NATO și mărirea bugetului pentru apărare, cerând întărirea statutului de neutralitate.

Cel mai recent sondaj de opinie, ale cărui rezultate au fost făcute publice de Institutul Republican Internațional (IRI) din SUA pe 15 iulie, sugerează că Vlah ar putea obține la prezidențiale 4%.

Anunțându-și planurile de a candida, politiciana care a condus Găgăuzia în calitate de bașcană între 2015 și 2023 a mai acuzat puterea pro-europeană de „dictatură” și „discriminare” a „teritoriilor locuite compact de cetățeni cu alte viziuni decât ale guvernării”, fără să numească explicit autonomia găgăuză.

Vlah și-a început cariera în partide pro-ruse (PCRM și PSRM), dar s-a distanțat de ele, lansându-și în noiembrie 2023 propria formațiune, „Platforma Moldova”.

În anunțul despre intenția de a candida la președinție, își îndreaptă principalele critici contra puterii în frunte cu președinta Sandu, dar promite să-și concentreze propriul program „strict pe problemele concrete ale oamenilor”.

Sandu nu a comentat imediat, dar în declarații anterioare despre alți contra-candidați a spus că unii „reprezintă interesele Kremlinului și ale oligarhilor” și că asemenea candidați „vor mai fi”.

Citește și: Cine vrea să fie președinte, la Chișinău?

Înainte să-și anunțe candidatura, Vlah a criticat, într-o emisiune televizată, referendumul despre integrarea R. Moldova în UE organizat de puterea pro-europeană în aceeași zi cu prezidențialele, spunând că oamenii trebuie să participe la referendum, dar să voteze „nu”.

Politicienii care vor să candideze la președinție pot începe colectarea semnăturilor în sprijin și depune cereri de înregistrare în perioada 21 august – 20 septembrie, iar din acea zi va începe campania electorală atât pentru prezidențiale, cât și pentru referendumul republican constituțional privind aderarea la Uniunea Europeană (AE).

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

România se așteaptă să semneze în următoarele luni contractul de achiziție F-35 cu SUA

Un avion F-35 al Forțelor Aeriene ale SUA, aterizând la Baza 86 Aeriană, din România, la 24 februarie 2022.
Un avion F-35 al Forțelor Aeriene ale SUA, aterizând la Baza 86 Aeriană, din România, la 24 februarie 2022.

România se așteaptă să semneze un acord cu Statele Unite pentru achiziționarea de avioane de luptă F-35 de ultimă generație încă din toamna acestui an, a declarat ministrul apărării, Angel Tîlvăr, la 16 iulie.

În septembrie anul trecut, România a declarat că intenționează să cumpere 32 de avioane F-35 de la producătorul american Lockheed Martin la prețul de 6,5 miliarde de dolari. Tranzacția include servicii logistice și de instruire, simulatoare de zbor și muniție, pe lângă avioane.

Tîlvăr a declarat anterior că primele avioane nu vor fi livrate înainte de 2030. Între timp, Bucureștiul a cumpărat 32 de avioane de luptă F-16 la mâna a doua din Norvegia, pe lângă cele 17 achiziționate din Portugalia în 2016.

Țările europene și-au majorat cheltuielile pentru apărare, inclusiv aeriană, pe fondul îngrijorărilor legate de agresiunea Rusiei, notează Reuters, în timp ce Ucraina invadată așteaptă ea însăși aparate de zbor moderne, occidentale, de la aliați.

Iată câteva tranzacții europene cu avioane de luptă din ultima vreme:

  • Germania a aprobat în iunie achiziționarea a 20 de avioane Eurofighter de la producătorul Airbus, în timp ce erau „pe țeavă”, cum a spus cancelarul Olaf Scholz, alte 38 de avioane de luptă;
  • Cehia a semnat la începutul anului 2024 un memorandum cu Statele Unite pentru cumpărarea a 24 de aeronave F-35 Lightning II de la compania Lockheed Martin. În prezent, cehii au avioane de producție suedeză Gripen, luate la mâna a doua, care ar urma să fie casate în 2027;
  • Croația a primit în iunie șase avioane de luptă franceze Raphale folosite, ca primă etapă în reînnoirea aviației sale militare învechite, alcătuită din aeronave de producție sovietică. (R.B.)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Aprobat de guvern – părinții care-și mută copiii la școli mai mari, din altă localitate, vor primi alocații bănești  

Copiii din satele Câmpul Drept și Beștemac, raionul Leova, merg la gimnaziul din Sărățica Nouă, după ce școlile din localitățile lor au fost închise, din cauza numărului mic de elevi.
Copiii din satele Câmpul Drept și Beștemac, raionul Leova, merg la gimnaziul din Sărățica Nouă, după ce școlile din localitățile lor au fost închise, din cauza numărului mic de elevi.

Guvernul a aprobat alocații bănești pentru părinții cu elevi în școli mici, care își înscriu copiii la școli mai mari, în altă localitate. Motivația bănească pentru părinți se adaugă altor înlesniri oferite prin intermediul ministerului Educației pentru a „crește accesul la studii de calitate”. 

Potrivit hotărârii de guvern din 17 iulie, alocațiile vor putea fi acordate începând cu 1 septembrie 2024. Pentru a încuraja procesul migrării elevilor din școlile mici în cele mari, care pot fi dotate mai bine, ministerul Educației a propus ca mărimea alocației să fie, anul acesta, de 1000 de lei per elev mutat.

Sunt eligibile familiile din localități unde școala (cu ciclu primar și secundar) are mai puțin de 50 de elevi. Lista acestor școli urmează să fie actualizată în fiecare vară de ministerul Educației. În acest an, există 102, cele mai multe - în regiunea de sud, potrivit datelor autorităților din educație văzute de Europa Liberă.

Părinții care doresc să-și mute copiii, trebuie să depună personal asemenea cereri la școlile noi. Ministerul Educației și-a stabilit o dată limită, până pe 25 septembrie, pentru a anunța lista beneficiarilor de alocații.

Autoritățile spun că, în școlile mari, pot crea condiții mai bune de studiu, iar elevii care se mută vor fi hrăniți și transportați gratis.

Ministerul își propune să procure anul acesta 70 de autobuze școlare - 60 urmează să ajungă în R. Moldova în septembrie - și să investească, până în 2025, circa 14,5 milioane de euro în 35 de școli model, deschise în toate regiunile.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Maia Sandu ar câștiga alegerile prezidențiale, dar nu din primul tur. Chicu sau Usatîi ar putea ajunge în turul doi - sondaj

Actuala președintă ar avea cele mai mari șanse să câștige un nou mandat, iar în topul preferințelor votanților moldoveni sunt și politicieni care nu vor să candideze la scrutinul din toamnă.
Actuala președintă ar avea cele mai mari șanse să câștige un nou mandat, iar în topul preferințelor votanților moldoveni sunt și politicieni care nu vor să candideze la scrutinul din toamnă.

Maia Sandu este principala opțiune a persoanelor care au decis deja că vor participa la alegerile din 20 octombrie, dar nu ar câștiga din primul tur, chiar dacă o parte din politicienii care vor să devină președintele R. Moldova nu se regăsesc deloc în preferințele electoratului moldovean.

37% din respondenți au declarat că vor vota pentru actuala președintă la alegerile din 20 octombrie, arată sondajul realizat în perioada mai-iunie de Institutul Republican Internațional (IRI) din SUA. Asta ar însemna că Sandu nu ar câștiga alegerile din primul tur.

Pe locul secund, cu 18%, s-a plasat ex-președintele Igor Dodon, care însă a anunțat recent că nu va candida, iar Partidul Socialiștilor (PSRM) condus de el îl va susține la prezidențiale pe ex-procurorul general Alexandr Stoianoglo.

Nu va fi în buletinele de vot nici primarul Chișinăului, Ion Ceban, care în sondaj este pe locul trei cu 5%. Același procentaj îl au alți doi politiceni care și-au anunțat intenția de a candida: ex-premierul Ion Chicu și fostul primar de Bălți, Renato Usatîi, ceea ce i-ar face principalii contracandidați ai actualei președinte într-un ipotetic tur doi al alegerilor.

În topul celor mai populari politicieni au intrat și fosta bașcană a UTA Găgăuzia, Irina Vlah, dar și oligarhul fugar Ilan Șor, ambii având câte 4%. Vlah încă nu a decis dacă va candida la prezidențialele din acest an, iar Șor nu o poate face. Pe lângă faptul că a fost condamnat în Moldova la 15 ani de închisoare pentru rolul său în „furtul miliardului”, Șor nu a atins încă vârsta minimă de 40 de ani pentru a putea candida la prezidențiale [are doar 37].

Ceilalți politicieni, inclusiv candidații anunțați la prezidențiale precum Alexandr Stoianoglo, Tudor Ulianovschi, Andrei Năstase sau Vlad Filat, au fost numiți de mai puțin de 1% din respondenți.

Dintre cei care spun că vor merge la vot, 12% încă nu știu cu cine să voteze, 5% nu vor să răspundă, iar 1% din respondenți au declarat că nu vor participa la alegeri.

Totodată, actualul partid de guvernare (Acțiune și Solidaritate) ar obține 33% din sufragii, dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare, fiind urmat de Partidul Socialiștilor cu 15%.

Nouă la sută din votanții moldoveni au spus că ar vota cu Partidul ȘOR, chiar dacă acesta nu mai există după ce a fost declarat neconstituțional în iunie 2023 pentru că, printre altele, a utilizat „resurse financiare netransparente în scopul promovării politicilor nedemocratice” și a prezentat „un pericol iminent pentru ordinea constituțională democratică”.

Ar trece pragul electoral și Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei (5%), condus de Ion Chicu. Partidul Nostru al lui Renato Usatîi este preferat de 4% din respondenți, iar câte 3% dintre cei intervievați au spus că vor vota pentru Partidul Comuniștilor al lui Vladimir Voronin și pentru Mișcarea Alternativă Națională a lui Ion Ceban.

Alegerile prezidențiale din R. Moldova vor avea loc pe 20 octombrie, concomitent cu referendumul pro-UE. Până acum, nouă politicieni au anunțat că vor să se înscrie în cursa pentru fotoliul de președinte.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

CEC: perioada electorală pentru prezidențiale și referendum va începe la 1 august

Campania electorală pentru alegerile prezidențiale și referendumul republican constituțional privind aderarea la Uniunea Europeană va începe pe 20 septembrie. Imagine de la alegerile locale din noiembrie 2023.
Campania electorală pentru alegerile prezidențiale și referendumul republican constituțional privind aderarea la Uniunea Europeană va începe pe 20 septembrie. Imagine de la alegerile locale din noiembrie 2023.

Comisia Electorală Centrală (CEC) a aprobat marți programul calendaristic pentru alegerile prezidențiale și referendumul constituțional din 20 octombrie. Perioada electorală va începe la 1 august, potrivit deciziei CEC.

Desemnarea candidaților la prezidențiale, colectarea semnăturilor în sprijinul acestora, precum și depunerea actelor pentru înregistrarea în calitate de participant la referendum vor fi posibile din 21 august.

Din 20 septembrie, va începe campania electorală pentru alegerile prezidențiale și cea pentru referendumul republican constituțional privind aderarea la Uniunea Europeană.

La scrutinul prezidențial și referendum vor putea vota prin corespondență, în premieră, cetățenii moldoveni stabiliți în șase țări: SUA, Canada, Islanda, Finlanda, Norvegia și Suedia.

Referendumul privind modificarea Constituției a fost inițiat de președinta Maia Sandu în decembrie 2023, când a anunțat că va candida pentru al doilea mandat prezidențial.

Printre alți politicieni care și-au anunțat intenția de a participa la alegeri se află fostul ministru de Externe, Tudor Ulianovschi; liderul „Partidului Nostru”, Renato Usatîi; liderul Partidului Dezvoltării și Consolidării Moldovei, Ion Chicu; fondatorul Platformei Demnitate și Adevăr, Andrei Năstase; liderul PLDM, Vlad Filat; fostul procuror general Alexandr Stoianoglo, sprijinit de Partidul Socialiștilor.

La referendum cetățenii ar urma să răspundă la întrebarea: „Susțineți modificarea constituției în vederea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană?”

Dacă plebiscitul va avea loc și va fi validat, în preambulul Constituției ar urma să fie proclamată „ireversibilitatea parcursului european al Republicii Moldova”, iar „integrarea în Uniunea Europeană” ar urma să devină „obiectiv strategic al Republicii Moldova”.

Totodată, în Legea supremă va fi introdus și un nou capitol numit „Integrarea în Uniunea Europeană”, care stipulează aderarea la tratatele constitutive ale UE și supremația normelor europene asupra legislației moldovene.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Disputa oamenilor de afaceri Anatolie și Gabriel Stati cu guvernul kazah, soluționată pe cale amiabilă

Omul de afaceri Anatolie Stati
Omul de afaceri Anatolie Stati

Autoritățile din Kazahstan și oamenii de afaceri moldoveni Anatolie și Gabriel Stati au semnat un acord prin care au soluționat pe cale amiabilă un litigiu de lungă durată asupra activelor de petrol și gaze din această țară, potrivit unui anunț făcut mați de ministerul Justiției de la Astana.

„Guvernul Republicii Kazahstan, Banca Națională a Kazahstanului și părțile Stati, cu sprijinul și consimțământul creditorilor principali ai Tristan Oil, au încheiat un acord-cadru obligatoriu din punct de vedere juridic pentru soluționarea pe cale amiabilă și acceptabilă pentru ambele părți a unui litigiu de durată privind activele de petrol și gaze din Kazahstan”, se spune în comunicatul de presă.

Termenii specifici ai acordului sunt confidențiali.

Înțelegerea va duce la „încetarea tuturor procedurilor judiciare și la oprirea cererilor în curs în toate jurisdicțiile”.

Ministrul kazah al justiției, Azamat Eskaraiev, a declarat că „acordul a fost încheiat având în vedere interesul public și nu implică cheltuirea de fonduri bugetare”.

În 2010, oamenii de afaceri moldoveni Anatolie și Gabriel Stati au depus o plângere împotriva Kazahstanului la Tribunalul de arbitraj din Suedia, solicitând 4 miliarde de dolari despăgubiri, după ce autoritățile de la Astana le-au confiscat activele de petrol și gaze din această țară.

În 2013, instanța din Suedia a decis că statul kazah a încălcat acordurile internaționale și urmează să achite familiei Stati despăgubiri de circa 500 de milioane de dolari, dintre care 199 de milioane de dolari pentru presupusele costuri legate de construcția uzinei de prelucrare a gazelor Borankol.

Autoritățile de la Astana i-au acuzat pe oamenii de afaceri moldoveni de fraudă în proporții deosebit de mari.

Ulterior, Stati a lansat o campanie de executare silită a hotărârii arbitrale suedeze în șapte țări, încercând să „înghețe” peste 22 de miliarde de dolari în active aparținând Băncii Naționale și Fondului Național din Kazahstan.

În mai 2019, un tribunal de Bruxelles a ridicat sechestrul provizoriu de aproximativ 21,5 miliarde de dolari din activele Fondului Național al Kazahstanului.

Însă, procesele judiciare care au durat ani de zile, în mai multe țări europene, nu s-au încheiat toate în favoarea autorităților de la Astana.

Construcția uzinei de la Borankol, estimată la 176,5 milioane de dolari, a început în 2005. Investitorul proiectului a fost Tristan Oil, o companie deținută de Stati. Câțiva ani mai târziu, construcția a fost suspendată.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Viktor Orbán își continuă „misiunea de pace” neautorizată. Acum vorbește în numele lui Trump

„Thumbs up” la Mar-a-Lago. Viktor Orbán (stânga) l-a vizitat pe Donald Trump în Florida pe 11 iulie, făcând un detur de la summitul NATO de la Washington.
„Thumbs up” la Mar-a-Lago. Viktor Orbán (stânga) l-a vizitat pe Donald Trump în Florida pe 11 iulie, făcând un detur de la summitul NATO de la Washington.

Premierul Ungariei, Viktor Orbán, spune că dacă va fi ales președinte al SUA, Donald Trump va fi gata să acționeze „imediat” ca mediator de pace în războiul dintre Rusia și Ucraina.

Remarca este cuprinsă într-o scrisoare deschisă trimisă președintelui Consiliului European, Charles Michel, și liderilor din țările Uniunii Europene, în urma vizitelor făcute de Orbán la Kiev, Moscova, Beijing și în Florida, la reședința lui Trump.

„Pot spune cu siguranță că după ce va obține victoria în alegeri, (Trump) nici nu va aștepta inaugurarea pentru a fi gata să acționeze ca un mediator de pace. El are planuri detaliate și bine fundamentate pentru asta”, a scris Orbán, potrivit relatării Reuters.

Trump nu a reacționat de îndată la această afirmație.

„Misiunea de pace” a lui Orbán, începută după ce țara lui a preluat la 1 iulie președinția rotativă a UE, i-a atras liderului maghiar critici aspre din partea europenilor, care au precizat că el nu a reprezentat blocul cu 27 de țări membre.

Chiar marți, Comisia Europeană a confirmat că va pune în aplicare un boicot parțial al președinției maghiare a Uniunii, în lumina controversatelor călătorii ale lui Orbán.

La reuniunile informale ale miniștrilor din UE nu vor participa comisarii europeni, ci oficiali de rang mai scăzut, a anunțat un purtător de cuvânt al președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Luni, purtătorul de cuvânt, Eric Mamer, anunțase că tot în lumina călătoriilor neautorizate ale lui Orbán, Comisia Europeană va „sări” peste vizita inaugurală în Ungaria, cu ocazia preluării de către Budapesta a președinției UE.

Decizia a fost criticată de ministrul maghiar pentru afaceri europene, János Bóka, care a acuzat Comisia că ia decizii exclusiv „din considerente politice”.

Într-o escaladare a tensiunilor, marți, un grup de 63 de parlamentari europeni din grupuri centriste și de stânga au cerut ca Ungaria să fie lipsită de dreptul de vot în UE ca pedeapsă pentru vizitele lui Orbán.

Mai devreme, câteva țări din nordul UE și Polonia anunțaseră pe cont propriu că nu-și vor trimite miniștrii la reuniuni în Ungaria, în semn de protest față de întâlnirea avută de Orbán la Moscova luna aceasta cu liderul rus Vladimir Putin. (MȚ)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Încarcă mai mult

XS
SM
MD
LG