Editorialista Natalia Uzun de la „Moldavskie Vedomosti” caută asemănări şi deosebiri între alegerile prezidenţiale din SUA şi cele din Republica Moldova. Ideea ei de bază este că singurul lucru care ne-ar lipsi în comparaţie cu alegătorii americani este sentimentul libertăţii interioare. „Iar acest sentiment va veni nu atunci când vor pofti politicienii. Poţi fi liber doar din proprie voinţă. De fapt, neliber – la fel”, apreciază între altele directorul publicaţiei.
Scopul principal al vizitei, la mijlocul lunii noiembrie, în Moldova a vicepremierului Federaţiei Ruse, Dmitri Rogozin, reprezentant special al preşedintelui Rusiei pentru Transnistria, este acordul cu autorităţile moldoveneşti despre deschiderea a două consulate ruse în Transnistria, anunţă Kommersant.md. Drept dovadă este adusă propria declaraţie a lui Rogozin, cea în care vicepremierul rus spune că dacă va merge în Moldova, apoi doar pentru a pune problema deschiderii acestor consulate. „Eu voi insista. Este poziţia mea principială”, ar fi spus vicepremierul citat în articol.
Tot la problema transnistreană se opreşte în editorialul său din „Adevărul” editorialistul Igor Caşu. El aminteşte ideea metaforică a premierului Vlad Filat sonorizată la începutul mandatului său potrivit căreia ar zbura şi pe Lună dacă aceasta ar ajuta la rezolvarea problemei transnistrene şi se întreabă în dacă merită să zburăm pe Lună pentru Transnistria? Situaţi îi aduce aminte istoricului de un banc din perioada sovietică. Undeva în Lituania, în 1961, un tânăr îi spune unui om în vârstă că ruşii au zburat în cosmos, la care acesta întreabă: cum, toţi?”, scrie autorul.
Jurnalista Svetlana Romanţeva analizează în „Moldavskie Vedomosti” intenţiile autorităţilor de a majora pentru proprietarii sistemelor de încălzire autonomă plăţile pentru ţeava sistemului de încălzire centralizată care trece prin apartamente. Până acum aceşti proprietari ar fi trebuit să plătească 10% din costul încălzirii centralizate la care s-a renunţat, iar de acum înainte se intenţionează perceperea a 15%. „Bani destui, mai ales dacă ne amintim că este o plată pentru nimic”, menţionează autoarea.
Autorul unui articol din „Jurnal de Chişinău” scrie că un locotenent-colonel de poliţie, Grigore Gorea, a prezentat redacţiei documente în care arată că Anatol Donciu, preşedintele Comisiei Naţionale de Integritate (CNI), ar fi fost responsabil la începutul anilor 2000 de „dosare penale intentate „de flori de cuc”, încercări prin intermediari de a stoarce bani de la bănuiţi cu ameninţarea că „vor sta la puşcărie” dacă nu dau” etc. Redacţia precizează că „Grigore Gorea este fostul ofiţer de la Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei care în 2004 a făcut dezvăluiri despre modul în care guvernarea comunistă pornea dosare la comandă pe numele oponenţilor politici”.
„Motivaţi de dorinţa de a avea o carieră de succes ori de a-şi construi un viitor pe alte meleaguri, anual, mii de tineri renunţă să-şi continue studiile în Moldova şi pleacă să înveţe la universităţile din străinătate”, scrie Ala Coica în „Timpul”. „Potrivit administraţiilor universităţilor din R. Moldova, de regulă, pleacă peste hotare cei mai buni studenţi, care sunt atraşi, prin burse, de către prestigioase instituţii de învăţământ superior din ţările europene”, mai menţionează autoarea.
