Linkuri accesibilitate

Valeriu Lazăr: Ori acredităm cultul calităţii în Republica Moldova, ori nu avem viitor


Interviu cu vicepremierul Valeriu Lazăr, ministrul Economiei al Republicii Moldova (Partea II)

Prima parte a interviului cu Valeriu Lazăr o puteţi citi şi asculta aici.

Europa Liberă: Legislaţia, dle Lazăr, a fost comparată deseori cu declaraţiile de dragoste, adică relativ uşor de scris, mai greu de pus în practică, mai ales când e vorba despre ceva care urmează să transforme fundamental viaţa… Cum este în cazul Republicii Moldova cu legislaţia şi distanţa până la practicile economice?

Valeriu Lazăr: Eu cred că noi abia ultimii trei ani (aş mai adăuga, poate, aici un an doi, dar aşa, mai superficial) am început serios a transpune în legislaţia Republicii Moldova un anumit sistem de legislaţie. De ce? Deoarece până atunci legislaţia Republicii Moldova pe un domeniu sau altul a depins de ce donator ne-a ajutat să dezvoltăm legislaţia. Acum la capitolul ăsta cred că s-a făcut regulă. De ce? Pentru că noi am zis: nu facem altceva nimic, nu inventăm nimic - noi armonizăm legislaţia
Cel puţin pe domeniul economic, cred că la 90 la sută noi avem legi euroconforme...

Republicii Moldova la legislaţia europeană. Cel puţin pe domeniul economic, cred că la 90 la sută noi avem legi euroconforme. Vă dau câteva exemple despre ce s-a întâmplat în 2011-2012. Avem o altă lege a concurenţei - e o lege-biblie pentru economia de piaţă! - avem o nouă lege a insolvabilităţii, avem cadru legislativ nou pe partea infrastructurii calităţii, metrologie, standardizare, evaluarea conformităţii, pe domeniul securităţii alimentare… Acum problema este alta şi n-o să vă spun nimic nou… Problema în Republica Moldova este una cronică – legile nu se implementează, nu se respectă întocmai…

Europa Liberă: Deci, iarăşi, o situaţie cronică, fără speranţă, care …

Valeriu Lazăr
Valeriu Lazăr
Valeriu Lazăr: Situaţia de ce este cronică? De aceea că în Republica Moldova nu a fost acreditat cultul respectării legii. Cum se spune: uite legea, hai să încercăm să o respectăm, dar hai să încercăm şi să nu o respectăm… Când o să avem noi sentimentul şi nu numai noi, ci toată lumea o să aibă sentimentul că în Republica Moldova este un stat de drept, că aici în capul mesei este lege şi este valabilă pentru toţi? Atunci când – primo – vom avea instituţii puternice şi asta este a două problemă cronică în Republica Moldova… La noi deciziile sunt personificate, la noi, dacă apare o problemă, lumea apelează nu la lege, nu la instanţă, nu la instituţii, dar apelează la factori politici… Regretabil, dar se perpetuează această situaţie… De aceea noi – primo – avem nevoie de instituţii. Şi când zic instituţii, mă
La noi, dacă apare o problemă, lumea apelează nu la lege, dar apelează la factori politici…

refer, fără îndoială, la instituţia Justiţiei şi, fără îndoială, mă refer la tot restul instituţiilor care înseamnă, în primul rând, proceduri şi oameni. Trebuie să existe proceduri – asta înseamnă reguli de joc la nivel sublegislativ. Şi instituţii care au proceduri: oamenii ăştia, a venit el, a plecat, a venit altul, nu sunt chestii personificate, stilul instituţiei nu trebuie să depindă de ce are în cap un funcţionar sau altul. Există proceduri pentru asta, care derivă din lege… Se creează memoria instituţională şi omul nimereşte în sistem, respectă reguli. Şi cred că sarcina cea mai importantă acum pentru Republica Moldova – şi eu mizez mult pe faptul că anul 2013 va trece anume sub acest semn.

Cel puţin la nivelul Ministerului Economiei eu mi-am propus acest obiectiv şi am început în 2012: pe fiecare domeniu de competenţă al Ministerului Economiei noi avem – unu – document de viziune, strategii sectoriale, şi doi – avem capacitate instituţională la nivelul ministerului, avem instituţii de implementare a acestor politici.

Vă aduc exemplul doar a două agenţii create anul trecut: Agenţia pentru eficienţă energetică, Agenţia pentru protecţia consumatorului… Acum avem legile votate şi deja am lansat procedura de schimbări instituţionale serioase pe domeniul infrastructurii calităţii. Vom avea un institut al metrologiei, un institut al standartizării etc. De aceea, eu cred că vorbind de legi, vom putea spune că în Republica Moldova avem legislaţie euroconformă atunci când aceste legi vor funcţiona, vor fi operante…

Europa Liberă: Moldovenii nu au demonstrat până acum pietate pentru calitate, deşi la consum par să se priceapă deja tot mai mult… Cât de probabilă poate fi realizarea unor strategii bune fără un cult al calităţii?

Valeriu Lazăr: Chiar cu riscul de a părea categoric, dar eu vreau să vă spun că ori în Republica Moldova ne va reuşi să acredităm, la nivel genetic dacă vreţi, cultul calităţii, ori nu avem viitor… De ce? Fiindcă noi am moştenit de la sistemul sovietic, fiind parte a unui sistem foarte mare, toate strategiile de producere, de vânzare sau ce numim noi
Noi nu trebuie să ne propunem zece miliarde de sticle de vin! Ci puţin, foarte calitativ...

strategie de market care erau pe volum, nu pe calitate. Acum, ce trebuie să facem noi e să ne dăm peste cap, în sensul bun al cuvântului, toate strategiile noastre de marketing… Noi nu trebuie să ne propunem zece miliarde de sticle de vin! Ci puţin, foarte calitativ. Astfel încât, dacă zici că e un produs de Moldova, oricine trebuie să înţeleagă că e Eco, e biologic, adică este curat etc... Eu, personal, investesc foarte mult în ceea ce numim infrastructura calităţii… La capitolul dereglementări, poate sunt mai liberal decât liberalii. Dar aici eu vreau să vă spun că la nivel de politică de stat trebuie să impunem ca-li-ta-tea! Şi să nu ne temem să o facem uneori administrativ. Nu trebuie să ne fie totuna. Adică: măi, e producător! Face ce vrea. Nu! Fiindcă până la urmă, dacă face un produs necalitativ, pe lângă faptul că are un impact asupra sănătăţii, este în joc imaginea Republicii Moldova. De aceea, eu cel puţin sunt foarte dispus ca noi să depunem toate eforturile ca în capul mesei în tot ce facem în Republica Moldova să fie accentul pe calitate.

Europa Liberă: Problema calităţii este, poate în primul rând, o problemă de mentalitate. Cum trecem peste asta?

Valeriu Lazăr: Trecem şi peste asta! Eu o să repet ceea ce remarcă toţi prietenii Republicii Moldova, oameni din afară, care spun: voi sunteţi un popor, o comunitate de oameni care învăţaţi foarte repede. Uite, avantajul nostru, care poate pare un dezavantaj, e că noi suntem toleranţi cu tot ce-i nou, cu tot ce-i străin… Dar ei spun: voi aveţi o deschidere nemaipomenită, nu sunteţi încorsetaţi ca oameni… Voi, mai ales tinerii, asimilaţi foarte repede anumite lucruri. De aceea, eu nu văd o problemă aici. Cu atât
Pe moldoveni, ca să-i motivezi să facă ceva, trebuie să le arăţi că cineva a făcut-o deja...

mai mult, cu cât cred că cel puţin câteva sute de mii de oameni din Republica Moldova acum se află în ţările care, de fapt, au construit acest model. Pentru moldoveni - ca să-i motivezi să facă ceva, anumite schimbări - trebuie să le arăţi că cineva a făcut-o deja. Cunosc foarte multe familii, bunăoară, care au revenit din Italia şi care au pornit aici o afacere după modelul pe care l-au văzut acolo. Fiindcă au văzut că, măi, se poate. Sunt aceeaşi oameni, sunt aceleaşi ingrediente…

Europa Liberă: Aceiaşi oameni, aceleaşi ingrediente, dar nu şi aceiaşi bani… În general, este Republica Moldova în stare să facă reforme doar cu bani proprii, mai ales că fondurile din exterior par să se reducă treptat?

Valeriu Lazăr: Pe termen scurt, la handicapul pe partea de infrastructură în special nu suntem capabili şi trebuie s-o recunoaştem. Nicio ţară nu a reuşit să depăşească acest handicap, în special pe partea de infrastructuri, doar cu capitalul propriu. Şi de aceea, noi deloc întâmplător, punem în capul mesei investiţiile externe, fără a face abstracţie de investiţiile locale. Foarte importante acestea din urmă, dar scara investiţiilor de care
Deloc întâmplător, punem în capul mesei investiţiile externe, fără a face abstracţie de investiţiile locale...

avem nevoie, în infrastructuri în special, este mult prea mare ca să o acoperim cu capital propriu. Din acest motiv, noi trebuie să mergem pe calea pe care a mers toată lumea – investiţiile străine directe. Care înseamnă nu doar bani. Înseamnă altă experienţă, înseamnă inclusiv acces la pieţe, în special la necesarul de investiţii pentru infrastructuri… Drumurile noastre necesită trei-patru miliarde de dolari ca să le aduci la o stare „cât de cât” pe un orizont de zece ani. Noi nu suntem în stare. Noi avem nevoie fără îndoială să-i convingem cetăţenii noştri să investească în Republica Moldova, dar la fel este valabil să căutăm în afară sursele enorme de care avem nevoie, în special pentru investiţii în infrastructuri.

Europa Liberă: În 2012 balada fiscului şi a investitorilor străini a fost una foarte mediatizată … Până la urmă, de ce mai e nevoie ca neînţelegerile în acest sens din 2012 să nu ajungă şi în acest an sau să se permanentizeze?

Valeriu Lazăr: Cu riscul de a dezamăgi pe cineva, aceste neînţelegeri au trecut deja în 2013, fiindcă aceste neînţelegeri eu le văd ca pe nişte lucruri necesare. Este mult mai periculos să vezi că sunt nişte probleme şi ele să rămână latente. Deoarece nişte probleme care nu sunt scoase la suprafaţă au mult mai puţine şanse să fie rezolvate. Eu îndemn toată lumea să vadă ca ceva pozitiv situaţia în care există un dialog, poate în contradictoriu, între diferite instituţii. Ministerul Economiei are, prin definiţie, funcţia de a asigura un mediu de afaceri cât mai bun. Şi să nu vă mire, dacă şi anul curent ministrul
Eu, când mi-am luat mandatul, mi-am luat implicit şi ipostaza de „l'enfant terrible”, fiindcă asta este misiunea mea. Eu trebuie să am grijă că noi eliminăm barierele în faţa mediul de afaceri, nu să creăm altele noi…

Economiei o să aibă un dialog greu cu alte instituţii publice care au un nivel de deschidere mai jos, decât mi-aş dori eu, faţă de mediul de afaceri. Fiindcă, revin în a spune: oameni buni, citiţi, vă rog, strategia 20/20. Ce scrie acolo? Una dintre priorităţile noastre absolute este mediul de afaceri. Trebuie să avem dialogul acesta. Sigur, că acest dialog trebuie să fie la nivelul dialogului în afara publicului. E şi normal. Dialogul inter-instituţional… Şi el este, credeţi-mă, dialogul este mai intens, decât ceea ce iese la suprafaţă. Dar - de ce nu? – eu chiar îmi doresc ca puterea… a patra să fie într-adevăr o putere veritabilă şi să vegheze foarte atent că toată lumea îşi face datoria. De aceea, atâta timp cât am trecut în 2013 cu anumite carenţe care există în activitatea anumitor instituţii, evident că am trecut şi cu aceste… cum le numiţi voi… „neînţelegeri”. Eu nu le văd ca neînţelegeri. E un dialog profesional. Eu, când mi-am luat mandatul, mi-am luat implicit şi ipostaza de „l'enfant terrible”, asta e, fiindcă asta este misiunea mea. Eu trebuie să am grijă că noi eliminăm barierele în faţa mediul de afaceri, nu să creăm altele noi… De aceea, uitaţi-vă ca la ceva firesc. Sigur că este important ca acest dialog să ia o formă civilizată, instituţionalizată… Dar când vedem că norma legală e ok, că avem tot ce trebuie, dar avem un funcţionar public cu atitudine negativă, premeditat, faţă de mediul de afaceri, eu n-am de gând să tolerez o asemenea situaţie!

Europa Liberă: Apropo, că tot vorbim … şi de combaterea evaziunii fiscale în acest context… Cum stau lucrurile la acest capitol în Republica Moldova?

Valeriu Lazăr: Lucrurile stau prost. Avem multă evaziune fiscală şi asta este constatarea. De aceea, sarcina de a reduce evaziunea fiscală este o sarcină naţională, dacă vreţi… Întrebarea este: cum atingem acest obiectiv?. Aşa, schematic, sunt colegi de-ai noştri care cred că evaziunea fiscală poate fi redusă şi eliminată prin măsuri administrative. Eu categoric nu sunt de acord cu această abordare. Noi trebuie să asigurăm mai multe venituri la buget. Or, mai multe venituri la buget, dacă vrem o dezvoltare durabilă, ar însemna o bază fiscală mai extinsă. Pentru noi este important ca toţi să plătească impozite. Mulţi, însă, nu plătesc acum impozite. Unii n-o fac pentru că
Noi trebuie să-i convingem pe toţi să plătească impozite. Trebuie să extindem baza fiscală...

nu vor, dar de-aceştia sunt foarte puţini. Alţii n-o fac pentru că au girul celor care ar trebui să-i impună să plătească impozite. Asta e realitatea. Eu am plătit, slavă Domnului, mulţi ani de zile impozite ca antreprenor. Şi în situaţia asta, din perspectiva unui contribuabil onest, cea mai mare demotivare este atunci cânt tu eşti onest şi vezi alături pe cineva care are venituri ca şi tine şi nu plăteşte impozite, pentru că are o pilă la fisc sau în altă parte. Asta este cea mai mare problemă care există. De aceea noi trebuie să schimbăm radical strategia de conformizare fiscală. Noi trebuie să-i convingem pe toţi să plătească impozite. Trebuie să extindem baza fiscală. În primul rând, din contul includerii în circuitul oficial a celora care activează, dar nu achită impozite. Dar trebuie s-o extindem şi din contul apariţiei unor întreprinderi noi. Că noi acum am intrat într-o capcană: măreşti presiunea fiscală, iar cei care au posibilitatea să recurgă la evaziunea fiscală o au până la urmă în continuare, în timp ce creşte presiunea pe cei care sunt oneşti. Şi-atunci, unii se închid, alţii pleacă, ai treilea trec şi ei în categoria celora care se duc să se înţeleagă informal…

Şi eu vreau să zic că asta nu-i doar problema sau sarcina fiscului. Dacă noi credem că această problemă poate fi rezolvată doar pe spinarea colegilor de la fisc, nu este o abordare corectă. Am spus-o şi public şi am spus-o şi în particular. Eu sunt gata să pun la dispoziţie colegilor de la Ministerul de Finanţe şi de la Fisc toată expertiza care există la Ministerul Economiei ca să ajutăm să schimbăm această abordare. Eu îmi doresc foarte mult ca ceea ce n-am reuşit în 2012 la acest capitol ne va reuşi în 2013. Noi nu avem altă soluţie decât să combatem împreună acest fenomen.

Pe moment, constatarea mea este că abordările care sunt practicate nu sunt cele mai inteligente.

Europa Liberă: Populaţia activă a Republicii Moldova, dle Lazăr, s-a redus, după cum arată statisticile, cu circa 60 de mii în 2012, în ciuda crizei care chinuieşte locurile preferate de gastarbeiterii moldoveni. Cum trebuie citită această pierdere? Ţara îşi alungă în continuare mâna de muncă şi creierele?

Valeriu Lazăr: În spatele cifrei la care v-aţi referit, dacă explicăm ce se întâmplă, se întâmplă că oamenii şi-au găsit de lucru în altă parte. Hai să continuăm lanţul acesta logic până la capăt. De ce aceşti oameni au părăsit Republica Moldova? Simplu. Au găsit o ofertă salarială mai bună în altă parte. Pe de o parte, de altfel, trebuie să ne deprindem cu gândul că, apropo, unul dintre principiile europene este mobilitatea. În mod normal, ţările trebuie să elimine toate barierele, inclusiv regimul de vize şi alte chestii… Omul, dacă simte că are într-un anumit areal geografic posibilitatea să câştige
Dacă vrem un mediu de afaceri mai bun sau investiţii să vină, trebuie să avem o justiţie care funcţionează...

mai mult, decât în ţara sa de reşedinţă, trebuie să-i dai posibilitatea s-o facă. Închidem această paranteză. Dar nu acest obiectiv urmărim. Noi urmărim obiectivul ca oamenii aceştia să rămână acasă. Pentru că cine pleacă? Cei mai întreprinzători, cei mai productivi, dacă vorbim în termeni economici. Cei mai tineri, cei mai pregătiţi. De ce pleacă? Pentru că salariul în Republica Moldova încă este necompetitiv. Înseamnă că noi nu avem altă soluţie, dacă vrem salarii mai mari, trebuie să avem grijă să crească productivitatea. Înseamnă că, dacă vrem productivitate mai înaltă, respectiv salarii mai mari, respectiv ca oamenii să rămână acasă… ce trebuie să facem? Să investim în oameni. Unde ajungem noi? Ajungem la cele câteva priorităţi la care m-am referit. Dacă vrem un mediu de afaceri mai bun sau investiţii să vină, trebuie să avem o justiţie care funcţionează, trebuie investim în infrastructură, asta însemnând drumuri, utilităţi… Uite, despre orice am vorbi noi, despre orice ecuaţie care are ca finalitate rămânerea oamenilor acasă, tot acolo ajungem. Adică nu trebuie să inventăm nimic, dar trebuie să facem ce scrie în documentele de politici…
XS
SM
MD
LG