La Bruxelles a avut loc ieri și astăzi un summit al câtorva rânduri de cămăși cum numesc funcționarii europeni întâlnirile la vârf la care liderii țărilor membre au pe agendă subiecte dificile, negociate foarte intens și foarte îndelungat, fiind nevoie să-și schimbe cămășile de mai multe ori. Acum, liderii au negociat următorul buget pe șapte ani al Uniunii Europene. Criza economică și financiară a făcut că bătălia pentru bugetul echivalent cu 1 procent din Produsul Intern Brut cumulat al țărilor membre să fie intensă. De la Bruxelles relatează Dan Alexe:
După mai bine de 24 de ore de targuieli, liderii celor 27 de țări ale UE au ajuns la un acord in chestiunea bugetului global al Uniunii pînă la sfarsitul deceniului (perioada 2014-2020), insa rezultatul ar putea fi doar o victorie de fațadă: nu e deloc sigur ca Parlamentul European va accepta acest compromis.
Compromisul s-a facut pe baza unor reduceri ale bugetului global al Uniunii, reduceri despre care nu doar Parlamentul, dar si unele din țările UE, avertizasera ca sint inacceptabile.
Astfel, Cehia, Bulgaria si România făcuseră cunoscut ca nu sint deloc multumite cu reducerile in fondurile de coeziune așa cum fuseseră propuse de președintele Consiliului European Herman Van Rompuy.
Acesta își tinuse proiectul de buget secret pînă in ultimul moment, nemaifacandu-l sa treacă prin delegatiile tehnice ale țărilor membre, ceea ce i-a facut pe liderii UE sa descopere proiectul de buget pe masa de dsicutii abia in seara zilei de joi.
Bugetul, așa cum a fost adoptat la limita de cei 27, este de 960 de miliarde euro, o scădere uriașă de la cele 1033 de miliarde cerute inițial de Comisia Europeană.
E o scădere cu atât mai importantă, cu cît e prima din istoria UE si cu atât mai greu de explicat cu cît cu totul acest buget nu reprezintă decît 1% din PIB al Uniunii. Motiv pentru care multi critici afirma ca se comite aceeasi eroare ca si in cazul măsurilor de austeritate impuse țărilor membre: se crede că introducand măsuri de austeritate s-ar putea pune capăt crizei, când de fapt ceea ar trebui ar fi stimularea creșterii.
Pe deasupra, Parlamentul European, care va avea ultimul cuvânt de spus, ar putea sa nu aprecieze nici conținutul si nici metoda obtinerii acordului. Felul in care s-a negociat, cu un acord pregătit in secret si ținut ascuns pînă in ultimul moment nu e deloc pe placul celor care doresc o mai mare transparena in functionarea instituțiilor europene. Deja, principalele grupuri politice din Parlament, inclusiv cel al popularilor din PPE, anunțaseră ca vor respinge acordul daca el va impune prea mari măsuri de austeritate.
In final, rămâne întrebarea daca Europa a câștigat ceva prin acest compromis smuls in ultimul moment prin targuieli in culise intre capitale si sub amenințarea unui refuz din partea parlamentului. Răspunsul ar puta foarte bine fi negativ.
In mod practic, etapa următoare este a convinge parlamentul UE sa accepte compromisul. Este o sarcina care ii revine Irlandei, tara care deține președinția europeană in aceasta prima jumătate a anului.
In cazul in care Parlamentul ar respinge acest proiect de buget, s-ar ajunge la o situație care ar ușura multe capitale, întrucât in absenta unui buget global pînă in 2020, s-ar merge de acum inainte pe bugete anuale, calculate pe baza celui de pînă acum, altfel zis fără reduceri, dar unde nicio capitala nu ar mai avea drept de veto.
S-ar pierde insa foarte mult pe plan politic: inca o data, Europa si-ar vedea știrbită imaginea. Ce pretenții ar mai putea avea UE pe plan mondial si pe fundal de criza daca nu e in stare nici măcar sa ajungă la un acord intern in privința propriului sau buget?
