În vizita lui săptămânală în studioul Europei Libere de la Chișinău, istoricul și publicistul Gheorghe Cojocaru s-a oprit în dialogul cu Vasile Botnaru asupra unei știri economice pe care o consideră foarte importante.
Gheorghe Cojocaru: „În plină criză economică şi politică, o veste bună a ajuns în aceste zile la urechea cetăţeanului din Republica Moldova, care are drept sursă nu guvernul de la Chişinău, ci guvernul României: a fost anunţată licitaţia publică pentru construirea conductei de gaze Iaşi-Ungheni, cu o lungime de peste 32 de km, care va permite exportul de gaze din România către Republica Moldova, ca o sursă alternativă la cele existente până acum. Proiectul are o importanţă strategică pentru Republica Moldova, urmărind să asigure realmente securitatea sa energetică, atât de vulnerabilă astăzi, în raport cu factorii de risc de peste Nistru.”
Europa Liberă: Dar tot în aceste zile – cum le-aţi zis, tensionate şi pline de riscuri politice – autorităţile de la Tiraspol provoacă incidentul de la Varniţa, cel puţin, aşa expertiză s-a făcut în mediile analiştilor, mă refer la încercarea de a se instala noi posturi de control fără acordul guvernului de la Chişinău sau OSCE, sau trupelor de pacificare, provocându-se astfel tensiuni periculoase. Vedeţi vreo legătură între ceea ce se întâmplă la Prut şi pe Nistru?
Europa Liberă: De altfel, mesagerii Transnistriei nici nu ascund că există o legătură directă între incidentul recent de la Varniţa şi mişcările pe care le întreprinde Uniunea Europeană, inclusiv gazoductul, dar inclusiv posturile de control pe care are de gând să le instaleze, în eventualitatea în care malul drept al Nistrului va deveni un cordon sanitar în faţa spaţiului european. Făcând abstracţie de acest ping-pong politic, vreau să vă întreb cum demararea foarte probabilă a lucrărilor de construcţie a gazoductului Iaşi-Ungheni va influenţa viaţa oamenilor, mai ales că acum se atestă o scădere de interes pentru perspectivele europene ale Republicii Moldova?”
Gheorghe Cojocaru: „Indiferent de percepţiile publice interne, care, în fond, nu au cum să fie adverse realizării acestui proiect, - dimpotrivă, proiectul este unul vital pentru Republica Moldova, - acesta va fi, practic, primul proiect de anvergură pe dimensiunea integrării economice cu Vestul din istoria recentă, care, odată cu consolidarea securităţii energetice a statului, promite să schimbe ceva în sistemul economic naţional. Dar, bineînţeles, un singur proiect pe această dimensiune poate fi un bun început, cu condiţia să fie urmat şi de altele, în domeniul transporturilor sau reţelelor electrice, de exemplu, pentru a obţine schimbări în mai bine în viaţa oamenilor şi, bineînţeles, în percepţia publică asupra căii de urmat.”
Europa Liberă: Mai devreme spuneaţi despre condiţia incertitudinii care afectează tot ce se întâmplă acum. E firesc să vă întreb dacă credeţi în finalitatea unor asemenea proiecte care s-ar putea împotmoli din cauza unei crize politice fără sfârşit?
Gheorghe Cojocaru: „Mai devreme sau mai târziu, orice criză politică ajunge într-un punct final, fie fericit, fie nefericit. Dar, crizele politice de la Chişinău poartă o puternică încărcătură ideologică, trăgându-şi rădăcinile încă din epoca fostului regim sovietic. În istoria recentă a Republicii Moldova s-a întâmplat adeseori ca ideologiile să aibă câştig de cauză, în defavoarea raţionalităţii şi predictibilităţii evoluţiilor social-economice şi politice, cu consecinţe grele şi cu handicapuri imposibil de recuperat ulterior. În împrejurările de astăzi, nu se ştie dacă actuala criză politică va fi o excepţie sau nu de la această regulă.”
