Decizia, luată la aproape un an de la interzicerea utilizării de către PCRM a secerii şi ciocanului şi la zece luni de la depunerea unei contestaţii la Curtea Constituţională, va fi motivată şi explicată în detalii ulterior, dar deja se ştie că preşedintele instanţei, Alexandru Tănase, a avut o opinie total diferită de cea a colegilor săi, iar un alt magistrat, Igor Dolea, a făcut opinie parţial separată. Cu toate acestea, interdicţia nu mai este valabilă, iar parlamentul se va vedea nevoit să revină la legea adoptată de majoritatea parlamentară anul trecut.
Comuniştii, autorii sesizării, au primit verdictul Curţii ca pe o revenire la normalitate, iar liberalii, cei care au însufleţit recurgerea la interdicţia criticată de altfel de către Comisia de la Veneţia, au spus că istoria oricum nu o poate rescrie nimeni.
Una din consecinţele acestei decizii ar putea fi că cei care deja au avut anumite probleme pentru că s-au încăpăţânat să folosească simbolurile comuniste în ciuda interdicţiei s-ar putea adresa la CEDO. Astfel de plângeri nu ar avea însă ponderea pe care ar fi avut-o o condamnare la Curtea Europeană a Chişinăului pentru îngrădirea libertăţii de exprimare. Anume acest drept fundamental au spus comuniştii că li se încalcă atunci când şi-au apărat simbolurile în faţa instanţei constituţionale. La fel, el au invocat îngrădirea dreptului constituţional la asociere.
Artur Reşetnicov:
„Simbolul PCRM este parte componentă a statutului partidului comuniştilor. Noi nu putem să divizăm partidul de simbolică. Iar oamenii asociază simbolica cu partidul comuniştilor. ”
Înainte de a se pronunţa asupra cauzei, Curtea a solicitat mai multe expertize, pe plan intern şi extern. Comisia de la Veneţia a fost singura care a spus clar în urmă cu câteva luni că parlamentul a greşit atunci când a emis interdicţia.
Atât istoricii moldoveni, cât şi experţii în heraldică au fost mai degrabă pe aceiaşi lungime de undă cu deputaţii care au luat decizia. Iată de exemplu ce a declarat heraldistul principal de stat, Silviu Tabac, astăzi, în cadrul pledoariilor de la Curte:
„Dacă în 1993 solicitarea de înregistrare a PCRM şi a simbolurilor acestuia ar fi fost adresată nu Ministerului Justiţiei, ci Comisiei de heraldică, acesta ar fi fost respins în mod categoric această solicitare ca fiind una care sugerează stema de stat a URSS.”
Chiar dacă nu cred că, reobţinându-şi simbolurile, comuniştii moldoveni se pot aştepta neapărat şi la o creştere imediată electorală, majoritatea experţilor a primit vestea ca pe o victorie morală a opoziţiei asupra guvernării, cu efecte deocamdată imprevizibile la un viitor scrutin electoral.