O dezbatere la Washington cu tema „Federalismul şi separatismul: cazul Republica Moldova”

Joi, 6 iunie, a avut loc la Washington DC o masă rotunda pe tema federalismului şi separatismului şi s-a discutat cazul Moldovei. Discuţia a fost organizată de Fundaţia Moldova şi de Open Society şi la discuţii au participat fosta ambasadoare a Statelor Unite la Chișinău între 2001 şi 2003, Pamela Smith, fostul şef al Misiunii OSCE la Chişinău, William Hill, analistul Vladimir Socor şi Oazu Nantoi de la Institutul de Politici Publice de la Chişinău. A luat parte şi ambasadorul Moldovei la Washington, Igor Munteanu. Discuţiile au fost moderate de Christopher Borgen, decan asociat pentru studii internaţionale şi profesor de drept la Saint John’s University . Un rezumat al notelor trimise de corespondentul nostru Richard Solash:

În opinia profesorului Borgen, când este discutat conceptul de federalism trebuie avute în vedere toate variantele acestui sistem cu punctele lor pozitive şi negative, şi cu ce ar putea sau nu ar putea fi de folos Moldovei în acest moment. În deschiderea discuţiei, profesorul Borgen a apreciat dificultăţile care stau în faţa noului premier de la Chişinău, Iurie Leancă, şi cabinetului său: dosarul transnistrean fiind unul din multele pe care le are în faţă.

Discutând despre federalism în Moldova, ambasadoarea Pamela Smith a readus în atenţie înţelegerea de la Kiev, aşa numitul „document Kiev”, înaintat de OSCE şi care, în opinia ei, nu ar fi oferit vreun avantaj Rusiei în regiunea transnistreană, aşa cum au crezut atunci anumiţi analişti, dar ar fi dat o anume autonomie regiunii transnistrene şi găgăuze în cadrul statului moldovean.

Una din explicaţiile pentru respingerea acestei idei a fost poate legată de modelul federalist al Rusiei, în care puterea centrală este foarte importantă, iar în practică dictează aproape tot. Ambasadoarea Smith a spus că speră ca moldovenii să depăşească prejudecăţile legate de ideea de federalism şi să se gândească la modul în care federalismul funcţionează în Statele Unite sau în Mexic, pentru că, în aceste cazuri, autorităţile locale au într-adevăr anumite puteri şi anumită autonomie asupra unor aspecte, în timp ce administraţia centrală controlează politica externă, de apărare, cea financiară şi comercială.

Dar, a mai spus ambasadoarea Smith, dacă Moldova se va apropia mai mult de Uniunea Europeană şi dacă nivelul de trai se va ridica în mod spectaculos, atunci populaţia din Transnistria nu va dori să fie lăsată în urmă, indiferent de ceea ce va spune sau va dori Rusia.

Chiar dacă în ultimul timp s-ar putea vorbi de anumite mici câştiguri în procesul de negocieri în formatul 5+2, a spus fosta emisară a Statelor Unite la Chişinău, nu se poate vorbi de progrese, Rusia şi transnistrenii opunându-se, în continuare, discutării chestiunilor de securitate. Ca să se poată avansa în acest proces, crede ambasadoarea Smith, trebuie ca toate părţile, inclusiv Rusia, să facă anumite concesii.

Analistul Vladimir Socor de la Jamestown Foundation a spus că exemplele aduse în dezbaterea academică pe tema federalizării eludează factorul politic.

Pentru analistul Vladimir Socor chestiunea cea mai importantă rămâne retragerea trupelor ruseşti din regiune şi ca Moscova să îşi respecte angajamentele din 1999 de la summitul de la Istanbul. Pe plan mondial, în anul 2002, a spus analistul, Moldova a devenit un obiect al unei înţelegeri politice la nivel superior, în perioada în care Statele Unite urmăreau să obţină votul Rusiei în Consiliul de Securitate ONU pentru intervenţia în Irak, iar acceptarea de către Chişinău a federalizării a fost promovata de Statele Unite şi de OSCE.

Pe plan regional, a mai spus Vlad Socor, în acel moment, daca Moldova ar fi acceptat federalizarea, şansa sa ca stat independent ar fi fost aproape nulă. Pentru că, a explicat el, în acel moment Ucraina făcea jocurile regionale ale Rusiei, iar opţiunea orientării Moldovei către Occident era inexistentă. Prin acceptarea federalizării în acel moment, şansa acestei opţiuni ar fi fost pierdută definitiv, deoarece reprezentanţii Rusiei în administraţia de la Tiraspol ar fi avut de spus un cuvânt important în politica externă a Moldovei. De aceea, crede Vlad Socor, Statele Unite şi OSCE ar fi susţinut opinia Rusiei care era spre federalizare.

Fostul şef al Misiunii OSCE la Chişinău, ambasadorul William Hill, a vorbit despre cum în anii următori momentului 2002 -2003 cuvântul „federalizare” a devenit de neacceptat de către Chişinău şi cum relația dintre Chișinău şi Tiraspol s-a răcit continuu. „Chestiunea de bază rămâne câtă putere, în ce domenii ale guvernării şi în ce formă ar vrea Chişinăul să împartă cu Tiraspolul. A doua problema este ce garanţii, de la cine şi în formă ar trebui obţinute pentru ca regulile stabilite să nu fie schimbate odată ce se va fi găsit o soluţie”, a spus ambasadorul Hill.

Ca şi ambasadoarea Smith, şi William Hill crede că o apropiere reala şi cu efecte vizibile a Moldovei de standardele Uniunii Europene va face posibila o unificare reală a Moldovei.

Pentru Oazu Nantoi problemele regiunii sunt evidente daca sunt luate în seamă anumite date clare: în fiecare lună pensionarii din regiunea transnistreana îşi primesc pensiile de la Moscova, deficitul bugetar al regiunii este de aproape 70% şi datoriile Transnistriei faţa de Rusia sunt de aproape 4 miliarde şi jumătate de dolari pentru gazul consumat. „Astfel, Rusia finanţează în mod direct acest regim şi acest lucru a devenit o durere de cap pentru autorităţile din Republica Moldova”.

În opinia analistului de la Chișinău, regimul de la Tiraspol este unul autoritar şi care nu reprezintă voinţa populaţiei din regiune. Un aspect interesant este că 60% dintre locuitorii regiunii deţin paşapoarte moldoveneşti, dar Rusia caută să ofere cetăţenia sa locuitorilor regiunii, pentru a se putea spune ulterior că regiunea este populată de etnici ruşi, astfel încât nu ar mai trebui sa fie parte a Moldovei. O politică similară pentru regiune are şi Ucraina, spune Oazu Nantoi. De asemenea, există şi un sat în regiune populat majoritar de bulgari şi aceştia caută să obţină sau au şi obţinut cetăţenia Bulgariei. Pe de alta parte, toate firmele care fac afaceri în Transnistria sunt înregistrate la Chişinău, caci altfel nu ar putea face afaceri. Din informaţiile pe care le are, a mai spus Oazu Nantoi, oamenii de afaceri din regiunea transnistreana îşi pun speranţe pentru semnarea acordului de asociere al Moldovei cu Uniunea Europeana, pentru ca să poată exporta mai simplu către pieţele comunitare, chiar daca liderii de la Tiraspol vorbesc tot mai mult de alipirea de Uniunea vamala Rusia-Belarus-Kazahstan. Mai mult 4000 de studenţi din regiune învaţă la Chişinău. În concluzie, Oazu Nantoi susţine că nu este vorba de un conflict „îngheţat”, ci de un îngheţ al soluţiei în acest conflict. Părerea expertului este că cheia găsirii soluţiei este retragerea forţelor ruseşti din Transnistria, pentru ca nişte cetăţeni liberi de ambele maluri ale Nistrului să decidă liber ce fel de administraţie îi poate servi mai bine.

În discuţiile care au urmat, vorbitorii şi-au precizat opiniile, iar Oazu Nantoi a explicat că anul trecut, când Institutul pentru Politici Publice a încercat să facă o cercetare sociologica în regiunea transnistreana, li s-a spus că întrebările trebuie aprobate de KGB-ul transnistrean.

Ambasadoarea Pamela Smith a spus că este firesc ca două ţări importante pe arena internaţională, precum Statele Unite şi Rusia să aibă multe să îşi spună una alteia despre multiple aspecte ale vieţii internaţionale, dar a respins categoric ideea că ar putea exista, sau că a existat o conspiraţie în ceea ce priveşte Moldova. „Statele Unite au fost de ani de zile unul dintre prietenii cei mai buni ai Moldovei”, a spus ambasadoarea. „Şi Statele Unite vor continua să sprijine Moldova pe mai departe”.

Ca răspuns la o întrebare, fostul şef al Misiunii OSCE la Chişinău, ambasadorul William Hill, a precizat că în opinia sa, având în vedere evoluţiile regionale şi internaţionale, şansele unei retrageri a trupelor ruseşti din regiunea transnistreana sunt mai mici acum, decât erau în 1999, la summitul de la Istanbul. Dar, pe o nota mai optimista, trebuie să nu uitam, - a spus ambasadorul Hill, - că echipa Sheriff Tiraspol este în importante competiţii fotbalistice internaţionale ca reprezentantă a Moldovei.