„De ce e România altfel” se întreba istoricul Lucian Boia într-un recent volum apărut la Humanitas. Iar una din explicaţii era: eşecul guvernanţilor, de la mijlocul secolului XIX încoace, de a reduce diferenţa mare, economică în primul rând, dintre o elită restrânsă şi restul populaţiei. Aceasta este şi teoria economistului Valentin Lazea, economist şef la Banca Naţională, citat astăzi de agenţia Mediafax, cu aprecierea că „…una dintre erorile fundamentale ale elitelor româneşti pe tot parcursul istoriei moderne a fost că au crezut că soarta celor mulţi şi nevoiaşi este irelevantă pentru dezvoltarea economică”. Mai multe de la Sabina Fati:
De peste 200 de ani, elitele politice din arcul carpatic par sa aiba aceeasi dilema: valorile dreptului asumate de stat pot crea practici sociale care sa-i transforme pe locuitori din „supusi” in cetateni sau dimpotriva practicile de orice fel sint cele care genereaza normele sociale? Desi dilema persista, prima varianta a fost mereu cea aplicata, cu gindul ca modernizarea incepe de sus in jos si odata cu legile procesul se multiplica. Ceea ce observam este ca Romania continua sa-si modernizeze legislatia intr-un ritm mult mai alert decit reuseste sa se modernizeze tara. Inegalitatile persista si se adincesc, in vreme ce traditia asumarii legilor fara dezbatere publica ramine un punct dominant in viata politica romaneasca. Presedintele Traian Basescu remarca astazi la discursul de reimprospatare a Curtii Constitutionale cu 3 noi judecatori, ca in acest moment „Constiutia si-a pierdut rostul de a fi revizuita”, nu doar fiindca proiectul care se aproba in etape intra in prea multe amanunte, dar si fiindca in noua versiune nu s-a tinut cont absolut de loc de un referendum din 2009. Acum patru ani peste 70 la suta dintre cei care au votat la referendum s-au pronuntat pentru un Legislativ cu maxim 300 de parlamentari si pentru parlament unicameral. Comisia de schimbare a Constitutiei a ignorat, insa, votul popular si a propus un parlament bicameral, fara sa limiteze numarul de membri care se aleg din patru in patru ani.
Politicienii romani nu-i considera pe alegatori cetateni si nu sint interesati de felul in care electoratul vede viitorul. Cum a spus tot astazi economistul sef al Bancii Nationale, Valentin Lazea elitele din Romania au dispretuit mereu „talpa tarii”. Adesea pentru cei aflati la putere, democratia functioneaza doar daca este in avantajul lor, daca nu, mecanismele de reglare pur si simplu nu mai functioneaza. Economistul Lazea a dat citeva exemple din istoria sociala a ultimilor 20 de ani atunci cind a vorbit despre felul in care elitele politice ignora „talpa tarii”. Din punctul lui de vedere, inegalitatile pornesc de la faptul ca in sate nu mai sint medici si profesori, iar statul nu are nicio solutie pentru a-i convinge sa mearga la tara pe absolventii de facultati. Felul in care sint distribuite pensiile si care nu respecta intotdeauna criteriul muncii este un alt exemplu, prin care „talpa tarii” este defavorizata. De asemenea, cota unica si ineficienta CFR au lucrat impotriva celor saraci.
Economistul sef al BNR spune ca din punct de vedere istoric, elitelor nu le-a pasat de „talpa tarii”, saracii au extras rente de unde au putut iar statul a raspuns cu politici populiste. Aceasta concluzie enuntata atit de simplist ascunde in spate aproape 200 de ani de istorie politica, facuta pe muche de cutit, adesea cu gândul doar la beneficiile clasei instarite, prin ignorarea nu doar a saracilor, ci adesea si a intereselor nationale.
Practicile politice si economice din Romania par sa fie in continuare cele ale unei societati periferice, in care oportunismul politicienilor este mult mai vizibil, decit interesul lor de a proiecta politici viabile si in care decalajul dintre saraci si bogati se afla intr-un punct de maxim. Ignorarea referendumului pentru parlament uninominal, abandonarea investitiilor incepute pe vremea fostei guvernari si adoptarea unei noi Constitutitii care nu tine cont de dorinta romanilor, sint situatii care apar mereu intr-o forma sau alta de-a lungul istoriei si care demonstreaza cit de nepasatoare ramin elitele politice fata de „talpa tarii”.
