Europa Liberă: Cum trebuie interpretat acest gest, pe care l-a făcut liderul de la Tiraspol, Evgheni Şevciuk, semnând aşa-zisa lege privind la graniţa de stat a Transnistriei? S-a negociat un asemenea subiect, în cadrul formatului de negocieri „5+2”?
Eugen Carpov: „În Republica Moldova există o singură frontieră de stat. Ea este recunoscută la nivel internaţional şi stabilită în cadrul acordurilor bilaterale pe care le avem cu România şi cu Ucraina, statele vecine. Dacă este vorba despre linia administrativă – care, la moment, separă regiunea transnistreană de restul teritoriului Republicii Moldova – vreau să vă confirm că aceasta nu are statut de frontieră şi nu poate să aibă acest statut. Această linie administrativă a fost convenită temporar, convenţional, după conflictul care a avut loc în anul 1992 şi documentele care au fost semnate ulterior privind procesul de negocieri, pe problematica reglementării conflictului transnistrean, reglementării definitive, pe căi politice, paşnice a acestui conflict, în baza principiului suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Republicii Moldova, cu elaborarea unui statut special pentru regiunea transnistreană ca parte componentă.”
Europa Liberă: Ceea ce a trezit nedumeriri, din ceea ce a semnat Evgheni Şevciuk, că, chipurile, acest proiect de lege ar include, printre unităţile administrativ-teritoriale, inclusiv satele Varniţa, Gâsca, Proteagailovca, nu e iarăşi provocare? Ce reacţie ar trebui să urmeze din partea sătenilor de la Varniţa, dar şi din partea autorităţilor de la Chişinău?
Europa Liberă: Domnule Carpov, dar ce înseamnă adoptarea unor acţiuni unilaterale, din moment ce există acest mecanism de reglementare a conflictului transnistrean, în formatul de negocieri „5+2”? E posibil ca una dintre părţi să facă ceea ce îşi doreşte, ignorând deschis alţi actori şi chiar mecanismele din cadrul comisiei unificate de control?
Eugen Carpov: „În mod normal, nu este posibil aşa ceva. Fiecare partener de dialog, angajat într-un proces de negocieri, trebuie să respecte angajamentele şi înţelegerile care există. Dar, după cum a fost menţionat şi în declaraţia guvernului, constatăm cu regret că reprezentanţii din regiunea transnistreană au ales o cale a acţiunilor unilaterale şi a confruntărilor. Regretăm profund această schimbare de poziţie, care survine pe parcursul inclusiv al ultimelor runde de negocieri, în formatul „5+2”. O ultimă expresie a acestor schimbări a fost ultima rundă de la Odesa, când reprezentanţii de la Tiraspol, sprijiniţi de cei de la Moscova, au refuzat deschis să abordeze, să discute orice subiecte care au tangenţă politică, instituţională sau de securitate, indiferent de gravitatea aspectelor, de faptul că aceste subiecte periclitează liniştea publică şi tensionează situaţia în zona de securitate. Sunt nişte semnale care alarmează tot mai mult autorităţile de la Chişinău. Sub nicio formă, acţiunile respective nu contribuie la aprofundarea climatului de încredere pe care ni-l dorim şi la Chişinău, pe care îl doresc şi partenerii internaţionali implicaţi în acest proces.”
Europa Liberă: Acest subiect ar putea să fie inclus pe ordinea de zi a următoarei şedinţe a formatului de negocieri „5+2” de la Viena?
Eugen Carpov: „Noi vom purta consultări şi discuţii cu partenerii internaţionali, cu toţi partenerii implicaţi în formatul „5+2”. De comun acord, va trebui să elaborăm nişte modele de comportament, astfel ca să preîntâmpinăm orice derogări de la cadrul juridic şi documentele pe care le-am semnat anterior, şi responsabilităţile pe care ni le-am asumat, în baza acestora.”
