Soarta lui Eduard Snowden, colaboratorul Agenţiei Naţionale de Securitate din Statele Unite, ar urma să fie decisă cumva, prin negocieri, de FBI-ul american şi contra-partenerii ruşi de la FSB, a declarat Nikolai Patruşev, secretarul Consiliului prezidenţial pentru Securitate din Rusia:
„Desigur, preşedinţii Vladimir Putin şi Barack Obama nu au o soluţie la îndemână în acest moment, de aceea şefii serviciilor de informaţii vor fi în contact permanent.”
Snowden se află acum blocat de mai bine de o săptămână în zona de tranzit a unui aeroport rusesc, fără paşaport american, care i-a fost anulat.
Snowden este la baza informaţiilor despre vastul program american de interceptare a comunicaţiilor electronice în lume. Iar valul de dezvăluiri nu se sfârşeşte.
Aşa că, astăzi, săptămânalul german Der Spiegel a dezvăluit că reprezentanţa Uniunii Europene la New York, dar şi birourile de la Bruxelles erau spionate de Agenţia Naţională de Securitate din Statele Unite. Iar cotidianul britanic Guardian, cel care a publicat şi primele dezvăluiri făcute de Snowden, a dezvăluit că multe ţări aliate ale Americii au fost ţinta programului de interceptare a comunicaţiilor, între care Germania şi Franţa.
Preşedintele francez François Hollande a cerut ca programul să fie sistat imediat. La fel însă şi orice negocieri cu Statele Unite, până Franţa şi Uniunea Europeană primesc asigurări că nu mai sunt spionate.
La Berlin, unde preşedintele Obama a fost cu numai două săptămâni în urmă, reacţia a fost ceva mai timidă. Purtătorul de cuvânt al cancelarei Angela Merkel a declarat că trebuie verificate informaţiile, dar că situaţia este „inacceptabilă”, dacă se dovedesc reale.
Ce l-a supărat cel mai tare pe liderul liberalilor germani, partener în coaliţia de guvernare, este că Marea Britanie nu ar fi fost spionată de americani. Philipp Roesler crede că britanicii, în calitate de vecini şi parteneri în Uniunea Europeană, ar trebuie să se explice.
