Biserica Ortodoxa Romana sustine ca mentionarea sa in proiectul noii Constitutii era necesara fiindca este „primul” cult, „cel mai numeros”, „mai extins geografic” si care a avut „o contributie majora in constituirea si modernizarea statului roman”. Cei mai deranjati de aceasta intiietate pe care ar putea sa o primeasca ortodocsii prin chiar legea fundamentala au fost greco-catolicii. Cardinalul Lucian le-a cerut politicienilor din Comisia pentru modificarea Constitutiei sa adauge si cultul greco-catolic alaturi de cel ortodox, in articolul 1 din viitoarea Constitutie. Potrivit acestui articol „Romania recunoaste rolul istoric in constituirea si modernizarea statului roman, al Bisericii Ortodoxe si al celorlalte culte recunoscute de lege, al Casei Regale si al minoritatilor nationale”.
Biserica Ortodoxa din Romania, care ar vrea sa devina „biserica nationala” se afla intr-un razboi inegal cu greco-catolicii, care nu au reusit inca sa-si recupereze toate lacasele de cult, luate cu japca de stat, dupa instalarea regimului comunist si date ortodocsilor. Cultul greco-catolic a fost interzis in perioada comunista, iar preotii care nu au vrut sa treaca la ortodoxism au facut inchisoare. Din cercetarile facute pina acum de istorici in arhivele fostei securitati, nu a fost descoperit printre delatorii dictaturii nici un preot greco-catolic, dar nu acesta este marele merit al greco-catolicilor. Episcopul greco-catolic Inochentie Micu Clain a introdus pentru prima data in 1737 termenul de „natiune romana”. Si tot greco-catolicii au fost primii de pe actualul teritoriu al Romaniei care au inclocuit scrierea chirilica cu alfabetul latin, dar Cardinalul Lucian aduce aminte si de contributia acestora la unirea Transilvaniei cu Romania in 1918.
Greco-catolicii au toate motivele sa se considere nedreptatiti, fiindca istoria lor a fost mult mai dramatica, cel putin in perioada comunista, in care ortodocsii au pactizat cu regimul, in vreme ce greco-catolicii au fost interzisi sau prigoniti. Patriarhia sustine insa ca doar Biserica Ortodoxa merita dreptul de intii statatoare fiindca ea „s-a nascut odata cu formarea poporului roman, in urma predicarii Evangheliei in partile Dobrogei”. Pentru a-i convinge si pe adventistii de ziua a saptea, nemultumiti la rindul lor de ierarhia propusa in noua constitutie, Patriarhia ii pune la punct aducindu-le aminte ca in istoria autohtona ei au aparut abia la inceputul secolului 20.
Ce cauta, insa, biserica intr-o constitutie scrisa in secolul 21?
Este o ambitie mai veche a Patriarhiei BOR si in acelasi timp o revansa dupa ce a esuat in insistentele sale de a fi declarata prin lege biserica nationala. Inaltul cler ortodox se bazeaza pe slabiciunea si chiar pe supersitiile elitei politice din Romania in incercarea de a recupera decalajul fata de bisericile occidentale. Constructia inceputa a marii Catedrale a Neamului, care a primit sume mari din bugetul de stat, face parte din aceeasi frustrare istorica. Nu exista deocamdata nicio justificare politica a mentionarii bisericilor in viitoarea Constitutie, daca nu cumva actuala conducere a Bisericii Ortodoxe, cu inclinatii destul de mercantile nu are planuri de viitor pornind tocmai de la aceasta consemnare simbolica in legea fundamentala.
