Mulți dintre cei care au absolvit examenul de bacalaureat din acest an vor căuta să obțină burse în străinătate, aşa cum s-a întâmplat şi în alţi ani. Anul acesta însă, având în vedere că în prima sesiune numai 60% dintre absolvenţii de liceu au luat examenul în Moldova şi că astfel numărul celor ce se pot înscrie la facultăţi a scăzut şi el, situaţia va avea un impact asupra învăţământului universitar din Moldova, unde, mai puţini studenţi, va însemna şi mai puţini profesori şi chiar mai puţină finanţare. Pe lângă cele 5500 de burse pe care le-a oferit Guvernul României pentru tinerii moldoveni, cam 6000 de burse oferă în total şi state precum Bulgaria, Federaţia Rusă, Ucraina, Turcia, China, Polonia. Cele mai multe burse se oferă în domeniul economic, juridic, tehnologii informaţionale şi medicină. Pentru că oferta a fost cunoscută încă din luna octombrie, burse valabile mai sunt pentru Ucraina, Turcia şi România. Despre bursele de peste hotare, cum se obţin şi cine intră în posesia lor, relatează Tamara Grejdeanu:
Posibilitatea de a cunoaşte un mediu de educaţie alternativ celui din Republica Moldova, şansa de a studia gratis, de a cunoaşte o altă cultură şi un alt mod de viaţă, îi determină pe mulţi dintre tinerii moldoveni să fie cu ochii pe ofertele de a studia în afara ţării, este de părere Ludmila Pavlov, şefa Direcţiei Relaţii internaţionale a ministerului educaţiei. Ea spune că sunt o serie de programe educaţionale pentru tineri, care pot fi g[site pe site-ul ministerului, care îi poate ajuta să depună dosarul întrucât acesta nu participă la selectarea candidaţilor :
„Misiunea ministerului este de a mediatiza oferta, de a ajuta şi a acorda suport logistic şi metodic candidaţilor pentru a face aplicaţii, de a transmite dosarele candidaţilor prin canale diplomatice. Iar universităţile nemijlocit unde vor studia realizează această selectare a candidaţilor după formule bine determinate pe care le utilizează acestea.”
Cele mai multe oferte din străinătate sunt pentru studii liceale şi superioare, dar nu lipsesc şi cele pentru masterat şi doctorat. Bursele, care ajung aici, în mare parte datorită acordurilor de colaborare dintre guverne, au în vedere nevoia de specialişti pe piaţa muncii, mai spune Ludmila Pavlov:
„Facem o solicitare prin care indicăm un anumit număr de specialităţi de care are nevoie economia naţională. Lucrul acesta se întâmplă în colaborare cu Ministerul Economiei care deţine o prognoză de necesităţi de cadre pentru piaţa muncii. Altele oferă specialităţi unde este mai puternică pregătirea cadrelor în acest domeniu în Ţările respective. În China lumea merge pentru medicină netradiţională, în Bulgaria pentru a studia la facultăţile de turism.”
Chiar dacă bursele oferite ţin cont de necesităţile de specialişti, Ministerul Educaţiei nu are date care ar arăta câţi dintre studenţii moldoveni revin acasă după ce au făcut studii peste hotare. Mihai Clapaniuc a obţinut anul trecut o bursă de un an în Statele Unite, dar programul avea condiţia ca studenţii să revină numaidecât acasă. Tânărul spune că sistemul educaţional de acolo i s-a părut unul motivant, de aceea şi-ar fi dorit să rămână şi eventual să revină după absolvire:
„Eu cred că există concepţia că peste hotare se învaţă mai bine. Mulţi tineri sunt interesaţi să vadă şi aplică, să-şi lărgească orizonturile culturale şi educaţionale, cel puţin asta pentru mine a fost. Dintr-o curiozitate pozitivă şi înflăcărată am mers. Totuşi, aş fi vrut să studiez acolo, să termin acolo, după care, ulterior, să revin aici, pentru că modul de a învăţa, tehnicile de predare sunt diferite şi eu am simţit că a fost mult mai benefic pentru mine. M-am simţit mult mai provocat cât eram acolo.”
Numai la Liceul Gheorghe Asachi din capitală, jumătate din elevii din clasele bilingve vor pleca la studii în Franţa sau Belgia. Directorul liceului, Boris Volosatîi spune că acesta nu mai este un motiv de mândrie, întrucât cei mai buni tineri pleacă şi nu se mai întorc:
„Cu 20 de ani în urmă chiar cu mândrie spuneam că din cei 200 de absolvenţi, 26 au fost acceptaţi în instituţiile superioare de învăţământ de peste hotare. Astăzi mă tem să mă laud cu aceste cifre, pentru că ei sunt oameni care, din păcate, pentru Republica Moldova, în 90 de procente, sunt pierduţi şi sunt cei mai buni absolvenţi, cei mai buni elevi care ar fi şi cei mai buni, cred eu, specialişti în anumite domenii ale vieţii social-economice.”
După examenul de bacalaureat din acest an, când au promovat aproximativ 16 mii de elevi din 27 de mii, una din grijile rectorilor este cum vor reuşi să suplinească cele 20 de mii de locuri de studiu, mai ales că vecinii de peste Prut oferă 5500 de burse. Experţii sunt de părere că în continuare eforturile autorităţilor ar trebuie să se orienteze spre îmbunătăţirea sistemului superior de educaţie, astfel încât elevii să-şi dorească să studieze acasă.
