Igor Corman: „Pentru noi este important să verificăm agenda de la Vilnius”

Miniştrii de externe din Suedia şi Polonia, Carl Bildt şi Radoslaw Sikorski, se vor afla în această seară la Chişinău, prima etapa dintr-un turneu care cuprinde şi Ucraina, şi Georgia, ţările care vor semna – Ucraina, sau parafa – Moldova şi Georgia, la Vilnius, acordul de asociere cu Uniunea Europeană. Ce aşteaptă şi ce speră Chișinăul să audă de la acești doi importanți demnitari europeni, aflăm dintr-un interviu realizat de Valentina Ursu cu preşedintele Parlamentului, Igor Corman. Reamintim că programul Parteneriatului estic a fost iniţiat tocmai de aceşti doi miniştri de externe, în perioada în care Cehia deţinea preşedinţia rotativă a Uniunii Europene.

Igor Corman: „Ministrul de externe al Suediei şi al Poloniei au mai fost aici, în Moldova, de mai multe ori. Este un lucru normal, dacă ne referim la atenţia pe care ei o acordă Republicii Moldova, fiindcă ei reprezintă două ţări care au iniţiat Parteneriatul Estic, iar acum noi suntem în ajunul summit-ului de la Vilnius. Ei întreprind un turneu prin mai multe ţări membre al acestui Parteneriat, vor fi şi în Ucraina, şi în Georgia. Este o vizită de informare, în primul rând, aici, la faţa locului, să vadă, deci, cum ajungem noi către acest summit de la Vilnius. Sigur că, pe de altă parte, această vizită este şi un mesaj de încurajare pentru toate transformările pe care noi acum le întreprindem: reforma justiţiei, reforma Procuraturii Generale, combaterea corupţiei. Executivul şi Parlamentul sunt implicate în acest proces. Avem destulă informaţie pentru a face un schimb util de păreri. Şi pentru noi este important să vedem, într-adevăr, încă o dată, să verificăm agenda de la Vilnius. Or, noi credem că avem tot dreptul să avem aceste aşteptări. Deci să vedem dacă aceste aşteptări se adeveresc.”

Europa Liberă: Şi totuşi UE nu oboseşte să spună că nu ar fi mulţumiţi de mersul reformei, mai ales, în justiţie.

Igor Corman: „Eu nu aş spune că nu sunt mulţumiţi. Ei indică că avem de muncit, în această direcţie. Dar toate acţiunile, pe care noi le întreprindem, sunt salutate. Am deschis aici, la Chişinău, o conferinţă – „Justiţia fără corupţie”. A fost şeful delegaţiei Uniunii Europene, a fost şi Ambasadorul Statelor Unite, Ambasadorul Germaniei. Or, Uniunea Europeană şi aceste ţări ne sprijină foarte mult anume în aceste domenii. Şi, din mesajele care le-au prezentat şi ei acolo, deci, ei sunt informaţi despre ultimele modificări ale legislaţiei, care au fost deja adoptate, care vin acum, în viitorul apropiat, în Parlament de la guvern. Toate aceste legi care vizează, pe de o parte, consolidarea sistemul de integritate profesională în justiţie, iar pe de altă parte, consolidarea sancţiunilor pentru judecătorii care nu-şi fac datoria. Pe de altă parte, şi creşterea salarizării în acest domeniu. Deci cred că este un pachet important care creează toate condiţiile ca noi să aşteptăm transformări serioase în acest domeniu.”

Europa Liberă: Lumea, pe de altă parte, nu se arată mulţumită de mersul reformelor sau, mai degrabă, de rezultatele pe care trebuie să le livreze aceste reforme.

Igor Corman: „Lumea eu cred că va fi mulţumită atunci când vor creşte salariile şi pensiile şi atunci când, mergând într-o instanţă de judecată, vor avea încredere în această instanţă şi vor avea încredere în deciziile care sunt luate acolo. Or, lucrurile nu se schimbă peste noapte. S-a pierdut poate prea mult timp de la 2009 încoace, prin toate aceste campanii electorale prin care am trecut. Mai mult, iată, în ultima vreme, se acordă atenţia respectivă, deşi şi anterior multe decizii importante au fost luate. Vă amintesc aici că noi, în ultimii doi ani de zile, un pachet întreg, voluminos de legi am adoptat, dacă vorbim aici de Planul de acţiuni privind liberalizarea regimului de vize, dacă vorbim de acest Acord de Asociere, de Zona de Comerţ Liber cu Uniunea Europeană. Dar, la capitolul reforme în justiţie, deci, a rămas acum să ne concentrăm toată atenţia. Există anumite şanse de optimism. Eu sper ca, în timpul care ne-a mai rămas pe perioada mandatului actualei guvernări, noi, într-adevăr, să vedem o schimbare şi în acest domeniu.”

Europa Liberă: Aţi spus că lumea aşteaptă majorări de pensii şi salarii. Tocmai e momentul potrivit să vă întreb dacă aţi identificat surse, ca să puteţi purcede la aceste majorări ,din moment ce proiectul Legii bugetului pentru anul viitor trebuie, în scurt timp, să ajungă în Legislativ?

Igor Corman: „Soluţii spectaculoase, cu părere de rău, nu pot fi. Soluţia este doar una: trebuie să avem câte mai multe acumulări la buget ca să ne putem permite acest lucru. Pe de o parte, trebuie să avem creştere economică. Şi, în acest an, parcă, indicii sunt mai buni. Dar, pe lângă creşterea economică, este, iată, tocmai importantă această reformă în justiţie, fiindcă lucrurile sunt legate. Şi când unii zic că nu este bine să crească salariile la judecători, eu cred că anume dacă vom face regulă în domeniul justiţiei, atunci vor exista instrumente mai bune, vorbind despre combaterea corupţiei la modul general, ca instanţele acestei instituţii de drept să asigure ca să nu se mai plătească la negru salariile, ca să se plătească toate impozitele. Şi aceste condiţii iarăşi vor duce la sporirea bugetului şi la posibilităţile ca noi să creştem salariile şi pensiile. Acum referitor la Legea bugetului, încă nu a venit în Parlament. Noi o aşteptăm, dar vreau să vă asigur că acordăm o atenţie foarte mare anume tuturor aspectelor de ordin social. Şi, reieşind din posibilităţile reale care există, eu sper ca nu doar să nu fie mai rău, dar să se simtă şi aici o mişcare înainte. Or, probleme există foarte multe în această ţară.”

Europa Liberă: Între timp, creşte nemulţumirea din partea reprezentanţilor administraţiei publice locale. Au fost şi aceste proteste organizate de unii primari. Ce claritate le aduceţi atunci când e vorba să descentralizaţi şi mai mult puterea şi să oferiţi şi o autonomie financiară largă autorităţilor locale?

Igor Corman: „Descentralizarea este un lucru foarte important. Dacă această reformă va fi implementată, atunci, prin acordarea acestei autonomii, la nivel local, primarilor, deci, ei vor fi puşi în situaţia ca să fie şi mai gospodari, să atragă şi mai multe proiecte, să contribuie la dezvoltarea business-ului local ş.a.m.d. Dar, pe de altă parte, vreau să vă mai spun că această Lege, pe care o avem noi în Parlament privind finanţele publice locale, pe care noi deja în două lecturi am adoptat-o, dar există anumite semne de întrebare privind funcţionalitatea acestei legi.”

Europa Liberă: De ce există aceste semne de întrebare?

Igor Corman: „Există de atâta fiindcă nu este un secret, ea nu a venit aşa cum ar fi trebuit de la guvern. Şi eu cred că acest lucru îl recunoaşte acum şi Ministerul Finanţelor. Există anumite semne de întrebare dacă, mai ales, toate aceste obiecte de menire socială care sunt – grădiniţe, şcoli, altele – dacă, într-adevăr, în aceste noi condiţii, nu vor avea probleme de ordin financiar. Eu nu sunt cel mai mare expert din acest domeniu, dar ştiu că este bine să avem ultima expertiză şi de la Fondul Monetar Internaţional, şi de la experţi internaţionali. Acest lucru este acum aşteptat. Noi avem în Parlament grupul de lucru creat pe lângă Comisia economie, buget şi finanţe. Cred că este nu doar în interesul nostru, dar este şi în interesul aceloraşi primari, ca mecanismul de implementare a acestei legi să fie unul bun. Şi dacă noi ne vom permite luxul ca să votăm, în lectură finală, fără ca să concretizăm toate aceste lucruri şi, până la urmă, ne vom trezi cu un şir de probleme prin satele noastre, cred că nu va avea nimeni de câştigat din aceasta.”

Europa Liberă: Dar dumneavoastră subscrieţi ideii precum că finanţele se repartizează comunităţilor, în funcţie de culoarea politică?

Igor Corman: „Au existat asemenea discuţii. Aici nu este un secret. Nu pot să spun că este un lucru bun, dar este o realitate, atunci când este vorba despre anumite proiecte pentru primării. Se face vizibil şi acest instrument politic şi anume faptul că fracţiunile parlamentare încearcă să mai tragă plapuma de la unii la alţii, ca să asigure solicitările primarilor care îi reprezintă. Acest fenomen va dispărea, atunci când descentralizarea va fi implementată şi când, indiferent de culoarea politică, vor fi luate decizii corecte şi nu vor avea de suferit anumite localităţi.”

Europa Liberă: Dar şi Legislativul, şi executivul trebuie să fie conştienţi că să porneşti împotriva ta o armată atât de numeroasă cum sunt primarii, aproape o mie de exponenţi ai autorităţilor publice locale, e cam periculos.

Igor Corman: „Sigur că este periculos. Dar este şi în interesul primarilor ca această lege să funcţioneze, fiindcă ei văd o parte a medaliei. Mai sunt aici anumite organizaţii, anumiţi experţi de la societatea civilă care, prin ceea ce spun, eu sunt de acord cu ei, şi-i sprijin, deci, că trebuie să facem această descentralizare. Dar, dacă se pun cap în cap toate calculele şi riscurile care sunt, eu cred că, până la urmă, nu experţii din societatea civilă vor răspunde şi vor găsi finanţarea, cum spuneam eu, pentru acele obiecte sociale care riscă să nu fie acoperite financiar. Până la urmă, este o responsabilitate politică, a guvernării pentru implementarea acestei legi. Vedeţi, noi multe legi le-am avut, când ele au venit necoapte în Parlament. Am avut şi cazuri când noi am adoptat, sub anumite presiuni, anumite legi şi, până la urmă, am fost nevoiţi să ne întoarcem înapoi. Eu nu aş vrea ca să se întâmple aşa şi cu această lege. Deci eu sper ca această expertiză definitivă noi să o avem din partea specialiştilor, din partea experţilor. Şi odată votată, această lege, ea să funcţioneze şi, într-adevăr, primarii să se bucure de condiţii noi, dar nu să fugă iarăşi la Chişinău, la guvern şi să întrebe de unde să ia finanţare pentru ceea ce nu reiese din baza acestui mecanism.”

Europa Liberă: Şi pentru că vorbim despre administraţia publică locală, aţi găsit răspuns la întrebarea ce vor cei care reprezintă administraţia din unitatea teritorial-administrativă Gagauz-Yeri?

Igor Corman: „Când am fost la Comrat am avut o discuţie cu prezidiuml Adunării Populare. Erau nemulţumiţi de această Lege cu privire la finanţele publice locale, fiindcă ei consideră că ei nu pot fi trataţi cum sunt tratate raioanele. Deşi, din câte înţeleg eu, şi primarii din Găgăuzia au exact acelaşi interes cum îl au toţi primarii din ţară. Acesta este un subiect...”

Europa Liberă: Dar mai vor să înlocuiască şi limba română cu limba moldovenească...

Igor Corman: „Vedeţi, iarăşi este aceeaşi confuzie, pe care noi o avem, în general, în ţară, cum este formulat acest lucru în Constituţie şi cum consideră tot mai mulţi şi mai mulţi oameni că ar trebui să fie corect. Atâta timp cât încă nu există o claritate, cel puţin, ar trebui să aibă suficientă înţelepciune politicienii şi să nu-l politizeze prea mult. Cei care ating acest subiect şi aici la Chişinău, şi în Găgăuzia, deci, o fac din considerente politice, gândindu-se iarăşi la următoarele alegeri, încearcă să se arate mari patrioţi, luptători ş.a.m.d. Şi eu cred că ar trebui să mai înghiţim un pic astfel de subiecte, să ne concentrăm pe subiectele reale pe care le avem noi, fiindcă de la soluţionarea sau nesoluţionarea acestor subiecte aceasta nu înseamnă că vor creşte salariile şi pensiile oamenilor. Adică, avem noi subiecte mai importante.”

Europa Liberă: Printre subiectele importante e şi nevoia stabilirii unui dialog dintre putere şi opoziţie, pe de altă parte, o moţiune de cenzură avortată, alta pusă pe rol. Ce se întâmplă? Cade guvernul?

Igor Corman: „Guvernul nu va cădea. Şi guvernul, şi majoritatea parlamentară îşi va duce mandatul până la capăt, până la următoarele alegeri. Dar depunerea acestor moţiuni, eu nu ştiu, va mai urma şi a treia, vor mai fi găsite şi alte motive sau nu. Până la urmă, în condiţiile actuale din Regulamentul Parlamentului, opoziţia are dreptul să facă acest lucru, chiar dacă este ambiguă această prevedere. Ce înseamnă pe acelaşi motiv? Fiindcă motive pot fi foarte multe, în fiecare zi. Dar cred că este o tactică a opoziţiei comuniste, ca să fie auzită, ca să se facă văzută, ca să atragă atenţia şi opiniei publice, şi a mass-mediei.”

Europa Liberă: Dumneavoastră aţi spus că ei chiar încearcă să blocheze activitatea instituţiilor statului.

Igor Corman: „Sigur că a fost o încercare de a bloca activitatea Parlamentului, atunci când a fost blocată intrarea centrală în clădirea Parlamentului. Eu am spus, tot timpul, şi cu aceste moţiuni, şi cu mitingurile pe care ei le organizează, cu susţinătorii lor, atâta timp cât ele se încadrează în formatul legal, nu au decât să o facă. Dar deja când se blochează activitatea unor instituţii, este mai grav, apar semne de întrebare privind legalitatea unor astfel de acţiuni. Am văzut că comuniştii, după ce au făcut această acţiune, au revenit în Parlament, au participat la dezbateri asupra moţiunii pe care noi am respins-o. Eu sper şi ei să înţeleagă că au trecut linia roşie şi să revină dacă nu la formula pe care mi-aş dori eu sau alţii să o vadă, deci, la o cooperare constructivă, cel puţin, să revină la normalitate, din punct de vedere legal.”

Europa Liberă: Domnule Corman, dar aceste speculaţii pe marginea oficiilor de control a migraţiei de ce să apară? Doar s-ar părea că şi puterea, şi opoziţia vor şi printre priorităţile lor se regăseşte şi reunificarea celor două maluri ale Nistrului.

Igor Corman: „Păi, şi acest subiect este din aceeaşi operă. Este unul politizat, deşi ei înţeleg foarte bine, şi comuniştii, la fel cum înţeleg şi transnistrenii, că acest mecanism de implementare a legii pe care noi am adoptat-o, prin deschiderea acestor oficii teritoriale ale Biroului Azil şi Migraţie, ele, în primul rând, nu pun impedimente, obstacole, în calea cetăţenilor noştri din stânga Nistrului, este un lucru foarte clar. Din contra, aceste oficii le creează condiţii mai bune pentru cetăţenii străini care intră în Republica Moldova, prin segmentul transnistrean, ca să se înregistreze, amenzile au fost reduse. Când vii cu nişte soluţii bune, iar din aceste soluţii bune încearcă să se politizeze şi să se vorbească mai că nu de instalarea unui hotar între Moldova şi Transnistria, nu ai cum să interpretezi altfel decât o manipulare şi o încercare de a avea dividende politice. Dar mie îmi pare rău că astfel de dividende politice încearcă să se extragă din nişte subiecte foarte importante pentru ţară. Tot aşa cum am auzit şi declaraţii atunci când s-a interzis exportul vinurilor pe piaţa Federaţiei Ruse, de exemplu. Eu înţeleg: lupta politică este luptă politică, dar când vorbeşti de interesul naţional, atunci nişte politicieni responsabili ar trebui să aibă un alt comportament.”

Europa Liberă: Vorbind despre ireversibilitatea parcursului european, credeţi că poate cineva să schimbe acest vector al politicii externe, fie opoziţia comunistă, fie anumiţi demnitari de la Moscova?

Igor Corman: „Multă lume din Moldova înţelege foarte bine despre ce este vorba. Noi vorbim de viitorul acestei ţări şi vorbim de cele mai bune soluţii, ca să facem un salt în dezvoltare, ca să ne civilizăm, ca să avem un stat de drept şi avem aici tot sprijinul, inclusiv financiar, din partea Uniunii Europene. Avem o şansă istorică, fiindcă suntem, într-adevăr, luaţi în consideraţie, ni se acordă o atenţie foarte mare, observăm şi după toate acţiunile care au loc, în ultima perioadă. Şi cred că multă lume înţelege că noi nu avem dreptul să ratăm această şansă. Că unii încearcă iarăşi să manipuleze şi să aibă dividende politice, cu gândul la următoarele alegeri parlamentare, cred că nu este o viziune. Este un lucru urât, când pui interesul unui partid politic mai presus decât interesul ţării. Fiindcă eu sunt ferm convins că foarte multă lume şi din Partidul Comuniştilor înţelege la fel de bine care sunt avantajele integrării noastre europene. Eu nu pot să vă spun, că nu sunt Nostradamus, cu ce se vor finaliza următoarele alegeri parlamentare, care vor fi rezultatele, ce guvernare vom avea, dar eu vreau să cred că noi, de această dată, totuşi vom folosi această şansă şi, în sfârşit, şi Moldova îşi va găsi un loc, pe care îl merită, un loc pe care putea să îl aibă aceasta şi mai înainte şi nu va rata, şi de această dată, această şansă.”

Europa Liberă: Dar pe calea eurointegrării, poate fi afectată relaţia moldo-rusă?

Igor Corman: „Este în interesul nostru să găsim toate posibilităţile, în dialogul cu Federaţia Rusă. Şi chiar dacă există această competiţie geopolitică, dar să venim totuşi cu argumente, cu răbdare, să le explicăm că nu există o contradicţie dintre vectorul de dezvoltare europeană a Moldovei şi interesul nostru să avem relaţii bune cu Federaţia Rusă. Eu cred că, până la urmă, aceste argumente vor fi auzite, ele deja sunt auzite, fiindcă în discuţiile pe care le avem noi cu reprezentanţii Federaţiei Ruse, ei înţeleg şi, de fapt, nu văd o problemă. Iarăşi este mai mult vorba de aspectul politic, aşa major, deci, de această competiţie la care mă refeream. Eu cred că, dacă vom avea înţelepciune şi fermitate, ca să ducem la bun sfârşit acest parcurs european pe care îl avem, cel puţin, în termen scurt, atunci se vor calma lucrurile şi pe meridianul estic.”

Europa Liberă: Dacă veţi avea sau aveţi această tărie de caracter şi voinţă politică, cei care guvernaţi Moldova?

Igor Corman: „Avem şi să o menţinem în continuare.”