Primul sau mandat de europarlamentar dateaza din 1996. A fost implicat in dosare de o importanta decisiva, ca intrarea Croatiei in UE, fiind cel care a recomandat in Parlamentul European ca mica republica parlamentara din Balcanii de Vest sa devina cel de-al 28-lea membru al Uniunii Europene. Inaintea summitului Parteneriatului Estic de la Vilnius, ce va avea loc in mai putin de zece zile, dar si cu cateva luni inaintea alegerilor europene de anul viitor, Hannes Swoboda, presedintele Aliantei Progresiste a Socialistilor si Democratilor din Parlamentul European (cunoscuta si sub numele de Grupul Socialist) a stat de vorba cu Iolanda Badilita despre abordarile si provocarile UE in privinta vecinilor sai estici.
Europa Liberă: Dle Swoboda sunteti deja de 17 ani membru al Parlamentului European si ati condus, din postura de vice-presedinte, Delegatia parlamentara a UE in tarile din Sud-Estul Europei. La vremea aceea nu exista nici macar ideea unui Partneriat Estic. De ce a simtit nevoie UE sa instituie o astfel de structura ca Parteneriatul Estic pentru tarile din vecinatatea estica, dar nu si pentru Balcanii de Vest?
Hannes Swoboda: „Am vrut sa dam tarilor balcanice un mesaj clar ca sunt bine venite sa se alature UE, dupa negocieri, desigur. Pentru anumite tari, o etapa intermediara ar fi necesara. Mesajul nostru pentru Balcani a fost: „Opriti razboiul, opriti conflictul, va oferim o cale directa spre UE”.
In Parteneriatul Estic, in schimb, nu este foarte clar daca cele șase țări sunt țări europene, in sensul cel mai propriu al cuvantului, si, in afara de aceasta, exista țări mari, ca Ucraina, nu foarte simplu de „inghitit“, ca sa spun asa. Ca urmare, este o situatie diferita cu aceste țări. Mai ales acum, cand UE este deja mare, trebuie sa o luam treptat, pas cu pas si sa invatam din experientele trecute. Trebuie sa le dam posibilitatea țărilor sa se dezvolte singure si apoi, poate, vor solicita sa devina membre ale UE.”
Europa Liberă: Deci in cadrul UE nu se iau neaparat in calcul aceste tari cand se discuta despre extindere.
Hannes Swoboda: „Asa este. Extinderea nu este foarte populara pentru moment. Noi ce dorim este sa le dam acestor tari mesajul ca apartin unei familii extinse. Aceasta este ce putem sa oferim acum. Poate mai tarziu vom veni cu alta oferta, pentru ca ele sa se apropie de nucleul UE.”
Europa Liberă: Ce parea sa fie „floare la ureche” s-a dovedit a fi o intreprindere foarte dificila. Din cele șase tari cu care s-au inceput negocierile, la Vilnius se vor semna sau parafa, cel mai probabil, unul sau doua acorduri de asociere.
Hannes Swoboda: „Rusia exercita o influenta extrem de intensa asupra vecinilor nostri comuni cum sunt Ucraina si Moldova, dar chiar si asupra Lituaniei. Rusia isi face singura un deserviciu. Daca te alaturi cuiva pentru ca ai fost santajat, acesta nu va fi un „mariaj“ fericit.
Noi oferim un parteneriat onest si clar, cu sprijin financiar pentru indeplinirea reformelor, oferim, asadar, un parteneriat pentru reforma. Rusia nu ofera un astfel de parteneriat, ci unul care nu aduce progres. Sper ca, totusi, cu Ucraina vom reusi sa ajugem la un rezultat pozitiv. Cat priveste celelalte tari din Parteneriatul Estic, Armenia a fost intotdeauna un aliat puternic al Rusiei, ca urmare a fost evident ca daca Rusia pune presiune asupra lor, atunci vor alege alta cale. Iar in Ucraina, cu dificultatile de acolo in privinta fostului premier Timosenco, lucrurile nu se misca in ritmul pe care ni-l dorim, dar daca vom reusi sa aducem Ucraina alaturi de noi, poate si Armenia si alte tari vor urma exemplul acesteia. Este un joc de putere intre Rusia si UE, iar unele tari, ca Bielorusia, sunt de multi ani in directia gresita.”
Europa Liberă: Sunteti unul dintre expertii Parlamentului European pe subiectul „Rusia“. Cum vedeti rolul jucat de Rusia in ultima luna?
Hannes Swoboda: „Rusia nu a jucat un rol constructiv. Dar, desigur, UE, Vestul, trebuie sa accepte ca Rusia este inca un partener global important. In cazul Siriei, insa, iata, am vazut ca este posibil sa gasim limbaj comun cu Rusia, daca aceasta vede o pozitie clara a Vestului. Singurul raspuns pe care il putem da Rusiei este sa fim fermi cu politica noastra, cu valorile noastre.Cred ca o relatie pragmatica cu Rusia este posibila, dar UE trebuie sa fie unita si puternica, si sa aiba un mesaj clar.”
Europa Liberă: Care este pozitia Grupului Socialist din PE in privinta Ucrainei, acum ca UE asteapta ca aceasta tara sa indeplineasca o serie de conditii pana la reuniunea de la Vilnius, mai ales cea legata de fostul premier Timosenco?
Hannes Swoboda: „Socialistii vor ca Ucraina sa fie parte a familiei largite a UE. Caci daca Ucraina merge pe drumul Rusiei, atunci putem sa uitam de orice influenta in cazul Timosenko, in promovarea drepturilor omului. Ar trebui sa presam Ucraina sa rezolve cazul Timosenko intr-o maniera decenta.
Noi nu spunem ca Timosenko este nevinovata, dupa cum nu spunem nici ca a desfasurat activitati criminale. Nu noi trebuie sa decidem aceste lucruri, dar felul in care s-a derulat procesul nu a fost in spiritul european, nu a fost corect. De aceea credem ca Ucraina trebuie sa promoveze drepturile civile, reforma justitiei si o justitie corecta, in general. Iar aceste lucruri pot fi facute si dupa semnarea Acordului de asociere, caci acest acord va trebui, oricum, ratificat de 28 de parlamente nationale si de Parlamentul European.”
Europa Liberă: Vorbind despre alegerile europene de anul viitor as vrea sa va intreb: din pozitia Dvs de membru in Comitetul consultativ al organizatiei „Sufletul Europei“, este ideea Statelor Unite ale Europei o utopie?
Hannes Swoboda: A existat un filozof faimos in Germania care a vorbit despre conceptul de „utopie concreta“. Este o utopie concreta, da. Adica este o utopie, dar la care putem sa lucram. Nu este ceva in afara oricarei discutii. Este ceva ce putem obtine daca lucram, nu azi, nu maine, dar poate poimaine. Si ar trebui sa muncim la acest ideal, caci ne ajuta in lupta noastra ca jucator global. Europenii sunt din ce mai putini in raport cu populatia lumii, trebuie sa ne luptam pentru pozitia noastra, ca urmare, haideti sa luptam!”
Europa Liberă: Un nou studiu pregatit pentru Consiliul Europei invita parlamentele si guvernele sa foloseasca internetul ca instrument pentru promovarea democratiei participative. Este democratia parlamentara un concept invechit?
Hannes Swoboda: „Nu, deloc! Cred in democratia parlamentara, parlamentarii trebuie sa ramana in legatura cu cetatenii, sa le reprezinte interesele, si cred ca parlamentarismul sta in centrul procesului de luare a deciziilor.”
Europa Liberă: Va pregatiti pentru o noua cursa electorala, intr-o perioada in care principala ingrijorare este criza economica. Ce le spuneti celor care nu mai cred in doctrine politice, care spun ca nu este nici o diferenta intre politicienii de stanga si cei de dreapta? Ce are socialismul de oferit astazi?
Hannes Swoboda: „Trebuie sa explicam care este diferenta. Prapastia in crestere dintre bogati si saraci, rata mare de somaj, mai ales in randul tinerilor, lipsa investitiilor in educatie si infrastructura publica- acestea sunt elementele pe care le vom ataca, si vom spune foarte clar ca noi, socialistii, vom aduce o noua Europa: o Europa mai sociala si mai corecta.”
