Institutul de Politici Publice a dat astăzi publicității un nou sondaj de opinie, un așa-numit „Barometru”, cum face de două ori pe an. Ce noutăți aflăm din noua cercetare, de toamnă?
Sondajul estimează că partidele din coaliţie de guvernare ar putea acumula 23% din voturi, în raport cu 34% câţi ar opta pentru PCRM. Barometrul de opinie comandat de IPP confirmă rezultatele altor două sondaje prezentate cu citeva zile inainte de IMAS şi de Asociaţia Sociologilor, anume că raportul de forţe s-ar putea schimba, dacă duminica viitoare ar avea loc alegerile parlamentare, adică PCRM ar câştiga alegerile cu un scor electoral puţin peste voturile adunate de cele trei partide de la guvernare luate împreună.
Tendinţa este negată însă de partidele din coaliţie care, făcând referinţa la sondaje realizate in regim intern, spun că se bucură de mai multă popularitate în rândul alegătorilor spune analistul politic Victor Ciobanu: „Sondajele interne există, dar ele nu sunt publice şi atunci nu este corect să faci comparaţie să spui la lume că în sondajele interne stăm bine şi câştigăm alegerile. Poate că în sondajele interne stau şi mai rău. Dar asta este o practică a liderilor politici care cred că în acest fel îşi apără onoarea şi demnitatea.”
Liderul comuniştilor Vladimir Voronin, la fel ca şi partidul pe care îl conduce, este creditat cu cea mai mare încredere. Iar liderul liberal democrat Vlad Filat, care în barometrul de opinie din noiembrie anul trecut îl devansa pe Voronin, înregistrează cea mai dramatică pierdere de încredere, de la 20 la 6%.
„PCRM poate că nici nu trebuie să cheltuiască resurse pentru a-şi consolida electoratul. E suficient să stea acasă şi să nu bata tobele în faţa Parlamentului pentru că agitaţia, propaganda electorală o face pentru PCRM partidele aflate la guvernare cu părere de rău.”
O treime dintre respondenţi consideră că, „pe timpul guvernării comuniste, era mai bine”, iar fiecare al patrulea pune semn de egalitate între prestaţia actualei guvernări şi a celei precedente. Salariile şi pensiile mici, nivelul înalt al corupţiei şi nesoluţionare conflictului transnistrean sunt în vârful listei nereuşitelor actualei coaliţii. Mai mult sau mai puţin oamenii sunt satisfăcuţi de învăţământ, nu şi de reformele promovate în acest domeniu sugerează sondajul.
Deşi majoritatea respondenţilor spun că există corupţie la BAC, nu sunt de acord cu supravegherea video în sălile de examen. Majoritatea respondenţilor nu sunt de acord şi cu închiderea şcolilor, chiar dacă recunosc că în şcolile cu puţini copii calitatea studiilor este joasă.
Iată cu explică aceste contradicţii Arcadie Barbăroşie: „Este un fel de schizofrenie socială – calitatea e proastă, dar lasă să fie aşa cum este, corupţia este multă, dar nu trebuie să o combatem.”
Cât despre direcție pe care si-ar dori să se miște R. Moldova - spre Est sau spre Vest, sociologii nu atestă mari schimbări. Potrivit barometrului, mai puţin de jumătate dintre respondenţi, 45%, ar vota la un eventual referendum pentru integrare în UE, ceva mai puţini, 43%, ar opta pentru Uniunea Vamală. În acelaşi timp mai mulţi respondenţi cred că avantaje mai mari oferă Uniunea Vamală, decât cea Europeană.
Comparativ cu barometrul gestionat de IPP din luna aprilie a acestui an, când s-a înregistrat un record de 85% a celor nemulţumiţi de cum merg lucrurile în Moldova, proaspăt lansata cercetare sugerează o revenire la situaţia dinaintea crizei politice. Astfel, 70% dintre respondenţi consideră că în Moldova lucrurile merg într-o direcţie greşită. Pe de altă parte creşte numărul celor care nu au încredere în nici un partid sau personalitate politică şi a celor indeciși. Iar încrederea în principalele instituţii ale statului este în constantă scădere.
