Președintele României a criticat pentru prima dată cu duritate Uniunea Europeană pentru condițiile „excesive” impuse Ucrainei. Dar Traian Băsescu nu era se pare la curent cu intenția Bruxelles-ului, care simultan cu declarația președintelui român a precizat într-un comunicat de presă comun al președintelui Consiliului Europei, Herman Van Rompuy, și al președintelui Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, că „Ucrainei îi revine în mod liber ce tip de angajament vrea să aibă cu Uniunea Europeană”. În acest fel, Bruxelles-ul spune că Acordurile negociate de Ucraina și Uniunea Europeană ar putea fi pe masa summit-ului de la Vilnius, dacă și Kievul o dorește.
Pirueta liderilor europeni și nervozitatea președintelui român scot la iveală importanța pe care o are Ucraina pentru partenerii ei Vestici, într-o perioadă în care marile puteri încearcă să-și redefinească sferele de influență. Fără să facă toate conexiunile, Traian Băsescu a vorbit despre „egoismul” Uniunii Europene pe mai multe direcții, în primul rând legat de abandonarea gazoductului Nabucco în favoarea conductei Trans-Adriatica și, în al doilea rând, de atenționarea Bruxelles-ului de vineri prin care era vizat summit-ul Europa de Est-China. Uniunea Europeană le-a atras atenția statelor care participă la summitul de la București cu delegația chineză să-și circumscrie relațiile cadrului mai larg creat între Bruxelles și Beijing.
Traian Băsescu se revoltă astfel pentru prima dată împotriva viziunii Uniunii Europene, care nu pare suficient de dispusă să-și asume periferia Estică. Fără să aducă în nici un fel în discuție Rusia și capacitatea ei de manevră în această zonă în care interesele occidentale se lovesc de cele răsăritene, președintele român s-a rezumat doar la criticile împotriva Bruxelles-ului. Nu este neapărat o schimbare de poziție a președintelui român, ci poate doar o altă formulă de a trage un semnal de alarmă, după ce Rusia a convins Ucraina să facă stânga împrejur. Traian Băsescu a declarat ferm că pentru el „ce s-a întâmplat cu Ucraina a însemnat o umplere a paharului”.
În discuții neoficiale, un înalt diplomat român spunea că este „umilitor” pentru Ucraina să i se ceară eliberarea Iuliei Timoșenko sau trimiterea ei la tratament în străinătate, fiindcă potrivit sursei noastre „nu poți să joci viitorul unei țări pe cartea unei singure persoane”. Nu este sigur însă că această poziție pe care înalți oficiali ai statului român o exprimau off the record a fost spusă și în cadrul reuniunilor de la Bruxelles, unde România a participat ca partener egal cu celelalte state membre ale Uniunii Europene. E adevărat că unele semnale în acest sens au fost date, când fiica fostei șefe a guvernului de la Kiev a venit la București pentru a cere sprijin.
Traian Băsescu ridică totuși cu oarecare întârziere problema Ucrainei explicând că pentru Republica Moldova ar fi fost „mult mai simplu să rezolve situația transnistreană” cu o Ucraină care ar fi semnat Acordurile de Asociere și de Liber Schimb cu Uniunea Europeană, decât cu o Ucraină gata să meargă spre Uniunea Vamală Euroasiatică.
Președintele român a pomenit în acest context și de „marele risc pentru Republica Moldova” dacă această țară este tratată cu „aroganță” de către Uniunea Europeană, deci fără ca Bruxelles-ul să țină cont de „realitățile electorale” de dincolo de Prut. Traian Băsescu le-a transmis, de fapt, liderilor europeni că până la alegerile care vor avea loc în 2014 în Republica Moldova, Uniunea va trebui să liberalizeze vizele pentru acest stat și să ratifice Acordurile care vor fi parafate la Vilnius, fiindcă altfel s-ar putea produce „răsturnări de situație” printr-o eventuală preluare a puterii de către comuniștii de la Chișinău. Băsescu mai adaugă că obiectivul apropierii Republicii Moldova de Uniunea Europeană ar pute fi ratat dacă vor apărea „condiții adiționale” și dacă este tratată în „stil birocratic bruxelez”.
Într-o ecuație politică tot mai complicată, președintele român încearcă să schimbe prioritățile „egoiste” ale Bruxelles-ului și să readucă în prim plan vulnerabilitățile aflate la granițele Uniunii Europene. Putea să fie mai eficient Traian Băsescu negociind cu liderii europeni aceste probleme sau poate discursul caustic are mai mulți sorți de izbândă? E posibil ca președintele să încerce ambele variante, dar nu e sigur că ordinea în care o face e cea mai avantajoasă.
