Cum a fost anul 2014 pentru autorităţile publice locale a insistat să afle Diana Răileanu de la Viorel Furdui, directorul Executiv al Congresului Autorităţilor Locale din Republica Moldova:
Viorel Furdui: „Anul 2013 pentru administraţia publică locală trebuie împărţit în două. O parte pe care o considerăm foarte bună şi pozitivă este faptul că autorităţile publice locale au început să-şi înţeleagă rolul şi importanţa lor în acest stat, în dezvoltarea atât a comunităţilor locale pe care le conduc, cât şi în general a ţării. Această atitudine s-a manifestat în special prin mai multe acţiuni consolidate, aici aş vrea să amintesc că pe 1 februarie 2013 mai mult de 500 de primari au ieşit în faţa Guvernului şi au cerut descentralizare, autonomie locală şi atitudine corespunzătoare faţă de statutul lor. În continuare vreau să vă spun că aceasta a dus la anumite schimbări în domeniul legislativ, dar în special a fost aprobată Legea finanţelor locale, a fost mult aşteptată şi mult dorită această lege, deşi nu în acea variantă care s-a cerut, dar oricum este un pas înainte.
Pe de altă parte, noi putem constata că majoritatea lucrurilor realizate de către guvernare în domeniul descentralizării au purtat mai mult un caracter formal şi selectiv. Ceea ce înseamnă că, din păcate, guvernarea actuală nu a putut să depăşească clişeele care au existat şi în guvernările anterioare. Frica aceasta de a ceda cât mai multă libertate şi putere autorităţilor publice locale s-a văzut, evident. Implementarea practică a fost blocată din 2012, respectiv, suntem în 2014 acuş, ne referim la Legea finanţelor publice locale, care, totuşi, aşa şi nu s-a avut curajul necesar ca ea să fie implementată începând din 2014, respectiv, putem constata că în realitate nu s-au produs schimbări palpabile pentru autorităţile publice locale. Sistemul cum a fost foarte centralizat şi supus diferitor presiuni administrative, politice, financiare, aşa şi a rămas.”
Europa Liberă: Dle Furdui, mai persistă tendinţa de a oferi ajutoare primăriilor în dependenţă de coloratura politică?
Viorel Furdui: „Această tendinţă nu doar persistă, ea înfloreşte, deşi sincer să vă spun nici nu mai ştiu până unde poate înflori. Personal cred că deja sistemul de administraţie în Republica Moldova nu mai poate funcţiona în aşa hal. Dacă înainte, cu vreo cinci-şapte ani în urmă, când s-a insitituit aşa numita veriticală a puterii, încă se mai puteau folosi pârghiile administrative, presiunile financiare, condiţionările respective, acum s-a văzut foarte clar că aceste resurse sunt deja depăşite şi că există o ruptură foarte mare între administraţia centrală şi cea locală. Pe de o parte, se adopă o sumedenie de strategii, programe cu asistenţă străină, legi, pe de altă parte, aceste legi nu pot fi implementate datorită lipsei la nivel local a unei administraţii înzestrate cu suficiente resurse.”
Europa Liberă: Anul 2014 este unul electoral. Asta înseamnă provocări pentru primari şi presiuni pe alocuri?
Viorel Furdui: „Noi deja avem foarte multe semnale că s-au accentuat presiunile asupra autorităţilor locale. Există o luptă nemaipomenită pentru primari şi presiuni asupra primarilor pentru a trece dintr-un partid în altul, pentru a face anumite cedări. Se condiţionează prin resurse, prin acordare sau neacordare de fonduri, câteodată indiferent chiar de faptul că deja unele fonduri au fost acordate şi se încearcă să fie şantajaţi. Deci, situaţia practic nu s-a schimbat, deşi guvernarea s-a schimbat.”
Europa Liberă: În 2013 Republica Moldova a parafat Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană. Primarii moldoveni îşi pun speranţa în această apropiere de UE, că se vor schimba lucrurile, că nu vor mai fi făcute de ochii lumii?
Viorel Furdui: „Altă speranţă nu există, din păcate, pentru că noi am dori foarte mult ca înţelegerea importanţei descentralizării, importanţei administraţiei publice locale, a autonomiei locale să vină din înţelegerea interioară a guvernanţilor noştri, numai că, din păcate, ultimii cel puţin 15 ani demonstrează că de obicei înţelegerea aceasta vine cu ajutorul partenerilor noştri externi, prin diferite instrumente. Speranţa este deoarece noi ştim foarte bine că Uniunea Europeană este uniunea regiunilor, să spunem aşa.
Descentralizarea, autonomia locală, sunt nişte valori europene. Ele, din păcate, încă nu sunt conştientizate foarte bine de către guvernanţii noştri, dar anume speranţa aceasta există că odată cu parafarea, odată cu semnarea Acordului de Asociere, aceste lucruri vor deveni realitate. Plus, credem că deja autorităţile, guvernarea noastră, a ajuns la un rubicon, când declaraţiile, promisiunile lor şi pur şi simplu adoptarea unor strategii de ochii lumii deja nu mai sunt valabile şi este evoie de a trece la implemenetarea acestor reforme, inclusiv la implementarea strategiei descentralizării, inclusiv la consolidarea autonomiei locale, iar în consecinţă la întărirea autorităţilor locale, a capacităţilor sale de a rezolva problemele cetăţenilor.”