Olga Poalelungi: „Cifrele demonstrează o calitate extraordinară a capitalului uman care a plecat”

Migrația moldovenilor a ajuns intr-o noua faza, ne-a spus Olga Poalelungi, directoarea Biroului de Migratie si Azil din Moldova - o faza in care familiile plecate îşi consolideaza prezenta in ţările de emigrare neintenţionind, probabil, să mai revina in Moldova. Interviul dimineții, realizat de Valentina Ursu.

Olga Poalelungi: „Nu e pentru prima dată când Biroul Migraţie şi Azil sau autorităţile competente ale Republicii Moldova fac publice cifrele oficiale ale persoanelor aflate la lucru peste hotare. Informaţia, din toate sursele colectate, ne arată că numărul total al moldovenilor aflaţi peste hotare, în 2012, indiferent de durata aflării lor peste hotare – 2-3 zile, o săptămână sau mai mult de un an – constituie o cifră de 820 de mii de persoane. Dar, din numărul total al moldovenilor, o perioadă mai mică de trei luni de zile se află peste hotare 207 mii, între 3 şi 12 luni se află peste hotare în jur de 282 de mii, putem presupune că aceasta este migraţie provizorie, sezonieră, pe 2, pe 3, pe 7 luni de zile, şi în jur de 320 de mii se află peste hotare o perioadă mai îndelungată de 12 luni de zile, ceea ce în fond şi se consideră migraţie în scop de muncă.”

Europa Liberă: Ţara unde cei mai mulţi moldoveni şi-au găsit bucata de pâine rămâne Federaţia Rusă. Se pare că, după datele pe care le-aţi anunţat dumneavoastră, 2/3 din cei aflaţi la muncă în străinătate şi-au găsit un loc de muncă în Federaţia Rusă?

Olga Poalelungi: „Da. Fluxul constant, pe parcursul ultimilor cinci ani, se divizează: 2/3 spre Federaţia Rusă, 1/3 spre ţările Uniunii Europene. Şi în Federaţia Rusă, per ansamblu, vreau să spun, că totuşi fluxul se centrează mai mult pe Moscova şi regiunea Moscova din Federaţia Rusă.”

Europa Liberă: Aveţi argumente de ce moldovenii aleg Federaţia Rusă să muncească acolo?

Olga Poalelungi: „Apar în toate cercetările sociologilor, în cercetările pe care le face Ancheta Forţei de Muncă în Republica Moldova şi un şir de cercările care le fac instituţiile academice din Federaţia Rusă, cu care noi am conlucrat, în primul rând, se explică prin faptul că este simplificat accesul, există deja reţele sociale stabilite, dar şi piaţa rusă.”

Europa Liberă: Deci nu au nevoie de regim de vize?

Olga Poalelungi: „Da. Nu este nevoie de regim de vize, în primul rând.”

Europa Liberă: Şi cunoaşterea limbii ar favoriza plecarea în Rusia?

Olga Poalelungi: „Cunoaşterea limbii nu este o problemă. Favorizează, fără doar şi poate, plecarea aceasta. Chiar şi în pofida faptului că s-au introdus reguli mai dure pentru asigurarea unui control al migraţiei forţei de muncă în Federaţia Rusă, vreau să fac remarcă că nu e pentru Republica Moldova numai, pentru toate state care au migraţi în Federaţia Rusă, nu-i sperie, în fond, pe moldoveni. Deci angajarea este relativ simplă, fie că se asigură permisiunea de la Serviciul Federal Migraţional rus, fie că procură patenta pentru activitate pe piaţa forţei de muncă în Federaţia Rusă. Şi aceste proceduri sunt destul de accesibile pentru moldoveni.”

Europa Liberă: Federaţia Rusă pe primul loc, ca ţară de destinaţie pentru moldovenii care doresc să obţină o bucată de pâine, pe locul doi ar fi Italia...

Olga Poalelungi: „Italia, Portugalia, Spania se menţin în clasament.”

Europa Liberă: Fenomenul migraţiei a afectat Republica Moldova. De 20 de ani, lumea caută venituri mai bune în străinătate. Pe cât de mult pierde din aceasta statul?

Olga Poalelungi: „Nu atât fluxurile migraţionale afectează, cât nereglementarea fluxurilor migraţionale, când pleacă la propria iniţiativă, când sunt lipsiţi de protecţia socială, când încadrarea în câmpul muncii este ilegală sau semilegală. Şi atunci apar anumite consecinţe negative atât pentru persoană şi, evident deja, şi pentru stat. Fiindcă, practic, suportă consecinţele unei migraţii ilegale şi cetăţeanul, dar şi statul, în genere. Cum aţi vorbit dumneavoastră, sigur că a fost foarte mult afectat, în primul rând, şi statul, şi satul.”

Europa Liberă: E pustiită Moldova...

Olga Poalelungi: „Sunt două procese. Deci, în primul rând, noi suntem în dezvoltarea unor fenomene de depopulare demografică a ţării, dar şi plecarea la lucru peste hotare a tineretului, în foarte multe aspecte, a pustiit, în special, mediul rural. Fiindcă cea mai mare pondere a populaţiei plecată peste hotare revine oamenilor tineri din mediul rural, în special băieţilor tineri. Vârsta medie a migranţilor este foarte una foarte tânără, până la 35 de ani. Migranţii plecaţi, în vârstă de 18-24 de ani, sunt în jur de 16%, or, este cea mai bună vârstă pentru a întemeia familia, pentru a face studiile, pentru a găsi un loc de lucru şi a avea experienţă profesională în viaţa. Şi foarte multe persoane sunt lipsite de aceste posibilităţi, plecând la lucru peste hotare.

Pe de altă parte, cu cât mai mult omul se află peste hotare, cu atât mai rapid merg procesele integraţioniste în societatea unde el se află. Şi atunci, pentru ţară apare riscul că persoana respectivă nu va reveni în ţară. Trebuie să vedem ar fi totuşi politicile orientate pentru categoriile respective de persoane. Ele trebuie să fie foarte diferenţiate. Una – pentru a reţine emigrarea necontrolată a cetăţenilor sau crearea unor condiţii prielnice pentru o migraţie circulară, care ar stimula revenirea persoanelor în ţară şi politicile care sunt de reintegrare a persoanelor revenite. Avem foarte mult de lucrat în domeniul acesta.”

Europa Liberă: Dumneavoastră puneţi accentul pe elaborarea şi implementarea acestor politici ale statului. Dacă facem trimitere la experienţa altor state care s-au confruntat cu acelaşi fenomen major, migraţia, totuşi lumea a început să revină în ţară mai repede, decât în Republica Moldova.

Olga Poalelungi: „Depinde în ce măsură de repede reacţionează şi statul. În ce măsură de repede se creează diasporele. În ce măsură diasporele sunt interesate să reinvestească în economia ţării din care au plecat. Dar tot aici trebuie să fim conştienţi că crearea diasporelor deja presupune îndepărtarea cetăţenilor noştri de patrie. Şi generaţia a doua, a treia a persoanelor deja nu vor mai reveni în ţară sau vor reveni într-un procent neînsemnat şi, mai degrabă, cu alte proiecte decât cele de care noi ne aşteptăm şi am fi în stare să le propunem migranţilor.”

Europa Liberă: Nu cunosc dacă s-au făcut cercetări în rândul celor plecaţi la muncă în străinătate per total, ca să cunoaştem foarte exact cât la sută din populaţia plecată la muncă în străinătate ar vrea să revină acasă. Dar, din multiplele discuţii pe care le-am avut cu aceşti gastarbaiteri, majoritatea dintre ei zic că mai degrabă preferă să rămână acolo unde au legalizat şederea, decât să revină în Republica Moldova, fenomen care ar trebui să îngrijoreze instituţiile statului, pentru că depopularea ţării va da mari bătăi de cap, pe viitor, dacă vorbim despre perspectivele unui fenomen major.

Olga Poalelungi: „Biroul pentru Relaţii cu Diaspora în prezent este foarte activ implicat în diferite discuţii, care are în vizor anume tematica moldovenilor aflaţi peste hotare. Şi dumnealor au făcut multiple studii şi cercetări vizând inclusiv intenţiile fie că de legalizare, fie că de revenire a moldovenilor în ţară, cerinţele moldovenilor faţă de autorităţile publice din Republica Moldova în diferite domenii – economic, social, cultural sau de altă natură. Dar ce este important să remarcăm?

Iniţial, când se făceau primele studii de cercetare a lucrătorilor migranţi aflaţi peste hotare, în anii 2005, 2006, 2007, dorinţa de a reveni în ţară o arătau, cel puţin, 88 de procente de persoane aflate peste hotare. Dar şi structurile internaţionale, mă refer la Banca Mondială, la Fondul Monetar Internaţional, Organizaţia Internaţională pentru Migraţie, care participau la cercetarea respectivă erau miraţi de numărul foarte mare al moldovenilor care doresc să revină în ţară. Însă, pe parcursul anilor, au învăţat limba, tradiţiile, practic 50 de procente rămân în statele de origine. Deja noi asistăm la a doua etapă a emigrării, noi observăm acum consolidarea familiilor migranţilor moldoveni. Or, se observă creşterea numărului copiilor plecaţi peste hotare împreună cu părinţii. Şi, pe parcursul ultimilor 4-5 ani, observăm şi plecarea persoanelor de vârstă pensionară.”

Europa Liberă: Deci părinţii merg la copii?

Olga Poalelungi: „Părinţii merg la copii. Noi am avut undeva 32 de mii de persoane cu vârsta între 57-62 de ani, care au plecat peste hotare. Evident, este un indicator foarte clar privind integrarea familiilor cetăţenilor Republicii Moldova peste hotare. Şi, în cazul dat, deja noi nu vorbim de familia acestora sau de revenirea lor în patrie. În special, mă refer la generaţia tânără, la copii care se integrează foarte, foarte rapid în toate sistemele educaţionale şi culturale de peste hotare.

Vă pot aduce un exemplu. Potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică din Italia, din numărul total de 142 de mii de cetăţeni ai Republicii Moldova, aflaţi în Italia, 22 de mii sunt copii în vârstă de până la 18 ani, dintre care 35 de procente sunt încadraţi în instituţiile superioare de învăţământ.

Cifrele demonstrează o calitate extraordinară a capitalului uman care a plecat. Eu mă refer şi la copiii aceştia, care arată anumite performanţe în sistemul educaţional italian. Şi însăşi faptul că sunt încadraţi 35 de procente dintre ei în instituţiile de învățământ superior din ţara respectivă, denotă o calitate destul de avansată a resurselor umane care sunt plecate peste hotare.

Făcând studiile peste hotare, care parte dintre ei va reveni în ţară? Deja e destul de problematic, fiindcă sunt puse în funcţie procesele integraţioniste, când se acordă o piaţă de lucru, alte salarii, altă infrastructură socială şi culturală, pe care ei o deprind acolo. Schimb de experienţă, evident, va fi revenirea în ţară, evident va fi. Dar care va fi procentul copiilor reîntorşi din aceste 35 de procente care îşi fac studiile în instituţiile de învăţământ din Italia, în cazul dat, îmi vine foarte greu să spun acum.”

Europa Liberă: Deci lăsaţi să se înţeleagă că se atestă exod de braţe de muncă, dar şi exod creieri?

Olga Poalelungi: „Absolut. Şi exod de creieri.”

Europa Liberă: Şi îndemnul autorităţilor „Moldoveni, veniţi acasă!” nu este suficient de convingător?

Olga Poalelungi: „La moment, avem în derulare câteva proiecte, inclusiv internaţionale, care stimulează revenirea în ţară a tinerilor cercetători în mediul academic. Avem proiecte care se referă la menţinerea tineretului în mediul rural.”