Pentru că parlamentarii puterii nu au reușit să-și asigure o imunitate consolidată prin noile Coduri, Penal și de Procedură Penală, încearcă acum noi soluții care să fie consfințite prin viitoarea Constituție a României. Insistența demnitarilor români din arcul de guvernământ de a bloca lupta anticorupție se face acum la vedere, fără nici un fel de precauție sau diplomație și în ciuda criticilor permanente aduse de Comisia Europeană, Parlamentului de la București.
Comisia pentru revizuirea Constituției a adoptat astăzi mai multe prevederi care restrâng posibilitățile procurorilor de anchetare a suspecților. Deja în Noul Cod Penal, interceptările nu mai pot fi făcute înainte de trimiterea în judecată, ceea ce înseamnă că cel urmărit trebuie avertizat asupra faptului că îi sunt ascultate convorbirile. Acum însă parlamentarii puterii au hotărât să tranșeze lucrurile în Constituție, în așa fel încât să fie siguri că în viitor nu vor mai cădea în plasa procurorilor.
Ascultarea telefoanelor se face în România doar după obținerea unui mandat de la Judecător. Serviciul Român de Informații și Direcția Națională Anticorupție dețin aparatură de interceptare, dar oficialii celor două instituții spun că există „zero șanse” ca un telefon să fie ascultat în mod ilegal. Practic, fără avizul judecătorului, aparatura sofisticată nici nu pate fi folosită. Nemulțumirile politicienilor nu sunt însă legate de eventuale ilegalități, ci doar de posibilitatea pe care o au anchetatorii, atunci când suspectează cu temei pe cineva, de a depista abuzurile, mita, traficul de influență, în timp ce acestea se produc.
Majoritatea demnitarilor aflați la închisoare în România sau care au primit pedepse cu suspendare, au fost condamnați și pe baza probelor obținute în urma interceptărilor. A rămas anecdotic și cazul celor două judecătoare de la Tribunalul București, care opreau liftul între etaje pentru a vorbi la telefon despre cum să-și împartă mita pe care au primit-o, crezând că în acest fel convorbirile lor nu puteau fi înregistrate.
În viitoarea Constituție se vor afla, deci, prevederi clare care precizează că interceptările se fac doar în cursul procesului penal, deci atunci când inculpatul are acces la dosarul de urmărire și când este înștiințat că este pus sub monitorizare. În acest fel orice suspect este prevenit. De asemenea a fost eliminat textul care îi oferea procurorului posibilitatea de a dispune interceptarea telefoanelor în caz de urgență pentru 48 de ore, fără mandat inițial de la judecător.
Tot în textul noii Legi Fundamentale, membrii Comisiei de modificare a Constituției au introdus un aliniat nou care precizează că „Este interzisă folosirea unei probe obținute ilegal, cu excepția cazului în care aceasta este folosită în favoarea celui acuzat”. Procurorul este și în acest caz defavorizat. Perchiziția și arestarea preventivă vor fi instrumente greu de pus în mișcare, potrivit noilor prevederi adoptate astăzi de parlamentarii români, care au intrat poate în prea multe detalii.
Dat fiind că e vorba despre Constituție, deputații și senatorii români ar trebui să propună o nouă filosofie a funcționării republicii, nu măsuri de obstrucționare a procurorilor anticorupție și culoare de fugă pentru suspecți.
Dacă într-adevăr astfel de prevederi vor fi incluse în legea fundamentală, ceea ce înseamnă că nu vor mai putea fi modificate de un eventual nou guvern mai progresist, atunci lupta cu mare corupție va suferi o contracție serioasă în următoarea perioadă.
Totul este, pe de altă parte sub semnul întrebării, fiindcă referendumul pentru validarea noii Constituții, pe care puterea de la București vrea să-l organizeze în luna mai odată cu alegerile europarlamentare, are puține șanse să strângă 50 la sută dintre votanții români.
Miza pentru trecerea viitoarei Constituții crește odată cu introducerea acestor articole convenabile demnitarilor români, dar încă nu există în rândul partidelor aflate la putere nici o strategie pentru a strânge suficienți votanți și a valida referendumul programat să aibă loc peste trei luni și jumătate
