Eugen Tomac: Rusia se comportă ca în timpul războiului rece

Eugen Tomac: „Cu regret, constatăm că Federația Rusă aplică acest limbaj dublu, una afirmă, în forurile internaționale și cu totul altfel acționează. Așa s-a întâmplat în cazul conflictului transnistrean, când, în repetate rânduri, înalți oficiali ruși au susținut răspicat că vor soluționarea conflictului, în realitate, această zonă tampon își consolidează propria identitate, ducând opinia publică, populația din stânga Nistrului într-o stare continuă de dezinformare, prezentând lucrurile trunchiat, exact ca în timpul războiului rece, exact ca în epoca sovietică. Nu mai putem să ne mințim că stau altfel lucrurile decât o arată evidențele. Sigur că ceea ce se întâmplă acum, în Ucraina, arată cât de mari pot fi proporțiile unui lucru pe care efectiv oamenii politici evită să îl pronunțe.”

Europa Liberă: Temerile că ar putea izbucni un al treilea război mondial trebuie luate în calcul?

Eugen Tomac: „Nu cred că nicio minte sănătoasă, indiferent că vorbim de Occident sau de Federația Rusă merge până într-acolo. Dar orice conflict produce traume, poate produce efecte dăunătoare pentru regiune, pentru continent. Cred că este un prilej foarte bun pentru a discuta și a acționa foarte ferm, atunci când dreptul internațional este încălcat, angajamentele internaționale sunt încălcate și există foarte multe pârghii prin care actorii europeni și nu numai pot acționa astfel încât răul cel mare să poată fi evitat. Cred că există resurse, în momentul de față.”

Europa Liberă: Indiscutabil, un dialog cu Moscova trebuie să poarte toate forțele fie de la Bruxelles, fie de la Washington, ceilalți actori care fac parte din comunitatea europeană. Putem miza pe un dialog constructiv cu liderii de la Kremlin?

Eugen Tomac: „Eu sunt și istoric. A existat și criza rachetelor, au existat și acuzații foarte dure, de o parte și de alta, fie la Washington, fie la Moscova, în ultimii 60 de ani, de la cel de-al doilea război mondial încoace. Au mai existat tensiuni între Moscova și alți actori, în cazul de față Washingtonul sau Bruxellesul. Eu însă sper ca această situație, extrem de complicată, prin care trece Ucraina și toată această regiune, inclusiv Republica Moldova, pentru că să nu uităm de unde a plecat tot acest conflict care există astăzi... Sunt peste 120 de zile, de când oamenii, în continuare, în Ucraina, protestează pentru că vor altceva. Republica Moldova a trecut de această etapă, are pe teritoriul său un conflict înghețat. Știm foarte bine care este opinia Federației Ruse în ceea ce privește parcursul european al Republicii Moldova. Observăm că aceste amenințări, pe care Federația Rusă le-a transmis, s-au transformat și în fapte în ceea ce privește Ucraina. Sperăm totuși că dialogul va învinge, în această situație, astfel încât să nu asistăm la înrăutățirea acestei problematici cu care se confruntă regiunea și mă refer aici la zona Crimeii, pentru că un nou conflict ar produce efecte dramatice.”

Europa Liberă: Confruntându-se cu separatismul din Crimeea, credeți că autoritățile de la Kiev vor avea altă atitudine față de soluționarea problemei transnistrene? Or, Ucraina este mediator în cadrul formatului de negocieri „5+2”.

Eugen Tomac: „Ucraina se află în fața unei noi realități. Are două opțiuni: fie menține acea linie de incertitudine și de vasalitate față de Moscova în chestiunea transnistreană, fie adoptă o poziție care să reprezinte interesele ei proprii, naționale. Deci are aceste două opțiuni în față. Cred că Kievul împreună cu Chișinăul, sigur, după alegerile care vor avea loc, în Ucraina, după ce această tensiune va fi, cât de cât, soluționată, poate trece într-o nouă etapă care să ajute la reglementarea conflictului. Sigur că, Rusia e un actor pe care nu-l putem neglija, nu vreau să fiu nici naiv, nu vreau să par că diminuăm forța politică și militară pe care o are Federația Rusă, dar credem că efortul comun al celor două state, sigur, cu sprijinul Bruxellesului și Washingtonului, Bucureștiul este extrem de interesat în a se soluționa acest conflict cât mai rapid, poate produce rezultatele pe care cetățenii Republicii Moldova le așteaptă. Și cred că este un prilej foarte bun pentru a discuta deschis cum poate fi soluționat acest conflict, având în vedere că statul vecin, Ucraina, se confruntă cu o problemă similară, în momentul de față.”

Europa Liberă: Integrarea euroatlantică a României a contribuit la o furnizare mai mare de securitate aici, în zonă?

Eugen Tomac: „Categoric da. Și îmi aduc aminte și acum: l-am însoțit pe președintele Traian Băsescu la Washington, în septembrie 2011, atunci când a fost semnat Acordul bilateral privind instalarea scutului antirachetă de la Deveselu. Și mi-am dat seama cât de important este totuși pentru o țară ca România să aibă aliați atât de puternici cum sunt Statele Unite care sunt interesați de securitatea regională, se implică și prin acest parteneriat practic inclusiv stabilitatea și securitatea României este asigurată. Este foarte important pentru că acest lucru îți dă tot confortul necesar pentru a pune bazele unei economii de piață stabile și predictibile. Orice investitor, când se uită pe hartă, vrea garanții reale că acolo unde merge să investească, nu are „surprize”. E foarte important și acest lucru se resimte pentru că investitorii, care au venit, în ultimii 15 ani, în România, creează locuri de muncă, aduc bani la bugetul de stat. Deci, în mod clar, faptul că suntem membri NATO aduce beneficii extraordinare societății.”

Europa Liberă: Domnule Tomac, în calitate de istoric, vă întreb totuși, se duce o luptă aici, în zonă, între două civilizații?

Eugen Tomac: „Nu putem nega faptul că, cel puțin, în ceea ce privește Basarabia, de mai bine de două secole, a existat o influență directă, pe care nu o putem șterge cu buretele, a Rusiei țariste și apoi a imperiului sovietic care a dus o politică diabolică de distrugere a identității majorității populației, mă refer la identitatea românească. Deci, din acest punct de vedere, sigur că, ducem o luptă pentru a recupera identitatea românească a populației și pentru a o readuce în sânul națiunii române. Deci oricine din Republica Moldova își imaginează că lumea se încheie la acei patru milioane de moldoveni care există astăzi, în Republica Moldova, se înșeală amarnic. Pentru că, în realitate, în această lume mare, suntem aproape treizeci de milioane de vorbitori ai aceleiași limbi, pe care am moștenit-o de la părinți.”

Europa Liberă: Și atunci apar mai frecvent aceste voci care spun că factorul unionismului ar fi de vină pentru instabilitatea din Republica Moldova.

Eugen Tomac: „Sunt atât de dezamăgit de acest discurs plin de demagogie. Cum poți spune că a susține că îți dorești ca națiunea ta să se regăsească, fie că suntem în două state, fie că suntem împreună în Uniunea Europeană, reprezintă un element care destabilizează zona?! Conflictul transnistrean nu s-a născut ieri. Situația confuză din regiunea găgăuză nu s-a născut ieri. Și eu vă mai spun un lucru, în 2007, tânărul politician de atunci, Dorin Chirtoacă, a candidat la primăria municipiului Chișinău și pe clipul lui electoral avea melodia „Deșteaptă-te, române”. Eu nu cred că pe cetățenii municipiului Chișinău faptul că imnul României se auzea într-un spot electoral al unui candidat la primăria Chișinăului i-a făcut să fie rezervați față de această opțiune, pe care au decis-o, mai târziu, ei. Am fost, acum un an de zile, în regiunea găgăuză, am fost de mai multe ori, la liceul „Mihai Eminescu” din Comrat și am văzut panouri cu „Vrem limba rusă limbă de stat!”, de acum un an de zile. Să spui că situația s-a agravat, în urma unor declarații mi se pare mult prea mult…”

Europa Liberă: …declarații făcute de președintele Băsescu, în urma cărora s-a cerut să fie declarat persona non-grata în Republica Moldova.

Eugen Tomac: „Vocile acestea ale Rusiei pe mine nu mă impresionează.”

Europa Liberă: E vocea bașcanului Găgăuziei, Mihail Formuzal.

Eugen Tomac: „Bașcanul Găgăuziei trebuie să fie, în primul rând, patriot al Republicii Moldova și nu al Federației Ruse. Deci, dacă ține atât de mult la cetățenii Republicii Moldova, vorbitori de găgăuză, ar trebuie să fie, în primul rând, solidar cu cei de aici. Nimeni nu a venit să impună, nici măcar România, deși noi știm ce înseamnă să conviețuiești cu o minoritate etnică importantă în România. Noi avem o minoritate importantă, cum este minoritatea maghiară, dar minoritatea maghiară, păstrând proporțiile, respectă statul român, participă la actul de guvernare, este reprezentată în Parlament și nu trece de linia roșie. Are drepturi, așa cum consideră statul român, că trebuie să le acorde unei minorități, dar lucrurile sunt foarte clar separate. Mie îmi pare extrem de rău că tot felul de personaje, care vor să pară ceea ce nu sunt, pentru că sunt banali mesageri, fac atât de mult rău cetățenilor acestui stat, încât răul pe care îl produc acum produce efecte care înrăutățesc situația. Și eu sunt conștient de acest lucru, ceea ce este și mai grav e că și ei sunt conștienți de răul pe care îl fac. Pentru că vreau să vă spun un lucru foarte clar: sunt foarte mulţi cetăţeni ai Republicii Moldova din zona găgăuză care sunt bine înfipţi în România, vin, în fiecare săptămână, în România, sunt extrem de interesaţi să consolideze relaţiile cu România şi economice, şi nu numai. Dar vin acasă şi intră în această zonă a discursului demagogic, doar pentru că „cineva mă vede şi e bine să lupt cu toată forţa mea, face rău acestui stat”. Este nedrept, pentru că şi găgăuzii, şi toate celelalte popoare de pe teritoriul Republicii Moldova nu au avut dificultăţi, pentru că noi, ca popor, nu suntem un popor violent. Suntem un popor care căutăm întotdeauna să construim în armonie şi înţelegere. Nu avem această calitate de a revendica tot timpul şi de a căuta vinovatul de lângă noi, din contra, îl respectăm. Acelaşi lucru trebuie să-l ofere şi cei care sunt convieţuitori pe aceste plaiuri.”

Europa Liberă: Cooperarea moldo-română este în ascensiune?

Eugen Tomac: „Este important că există un dialog intens, chiar dacă, de foarte multe ori, există interpretări partizane de o parte şi de alta. Important este, pentru mine, că cetăţenii Republicii Moldova ştiu că cel care a deblocat această relaţie şi a consolidat legăturile între Bucureşti şi Chişinău este preşedintele Traian Băsescu. Atât în relaţia cu Chişinăul, cât şi cu Bruxellesul, a insistat pentru ca Republica Moldova să aibă un traseu predictibil pe agenda europeană. Preşedintele Traian Băsescu este cel care, în plină criză economică, când România a desfiinţat 105 agenţii guvernamentale, a înfiinţat Agenţia Naţională pentru Cetăţenie, cu scopul de a procesa cât mai multe solicitări pentru cetăţenii Republicii Moldova şi a acorda cetăţenie română şi în partea aceasta de Prut.”

Europa Liberă: Pe dimensiune economică prioritar rămâne a fi darea în exploatare a gazoductului Iaşi-Ungheni. Rămâne a fi bătută în cuie această înţelegere? Care e viitorul acestui proiect?

Eugen Tomac: „Se va finaliza acest proiect, sunt convins, anul acesta. Sper ca, până la sfârşitul acestui an, totuşi cetăţenii Republicii Moldova să poată beneficia şi de gaz din România.”

Europa Liberă: Care ar fi următorul proiect, tot atât de semnificativ ca şi darea în exploatare a gazoductului Iaşi-Ungheni, în relaţia moldo-română?

Eugen Tomac: „Ar trebui să ne concentrăm pe schimbul economic între cele două state. Avem nevoie de punţi economice solide, de o reprezentare corectă pe piaţa românească a produselor din Republica Moldova şi, sigur, şi a produselor româneşti în Republica Moldova.”

Europa Liberă: Diferenţele că acolo e piaţă europeană, aici, deocamdată...

Eugen Tomac: „Păi, să sperăm că...”

Europa Liberă: Semnarea Acordului de Asociere, care include şi Acordul de Liber Schimb va oferi mai multe oportunităţi?

Eugen Tomac: „Da. Şi acest lucru va schimba fundamental. Vreau să vă spun că ziua în care vor fi eliminate, definitiv şi pentru totdeauna, vizele, pentru mine personal va fi una dintre cele mai importante zile din viaţă, pentru că ştiu prin câte dificultăţi au trecut cetăţenii Republicii Moldova, în ultimii zece ani, de când au fost introdus regimul de vize.”

Europa Liberă: Şi tot atât de semnificativă şi semnarea Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană din partea Chişinăului.

Eugen Tomac: „Fondurile care vin sunt bani pe care Republica Moldova îi va primi gratis pentru dezvoltare, pentru creare de locuri de muncă, pentru un trai mai bun. Deci sunt soluţii concrete, astfel încât societatea să înceapă să se schimbe. Să ştiţi cât de mult s-a schimbat România, în zece ani, nu-mi vine mie să cred. Pentru că sunt miliarde de euro care au venit pentru drumuri, pentru apă, pentru gaz ş.a.m.d.”

Europa Liberă: Vorbiţi de sume venite din partea Uniunii Europene?

Eugen Tomac: „Da.”

Europa Liberă: Mulţumim pentru discuţie.

Eugen Tomac: „Şi eu vă mulţumesc.”