Serviciul federal pentru siguranţa agroalimentară din Federaţia Rusă, Rosselhoznadzor, a suspendat importul produselor din carne de porc din R. Moldova. Interdicţia a intrat în vigoare de marţi şi a fost aplicată după ce o companie moldovenească ar fi trimis în Rusia carne care provenea, de fapt, din Uniunea Europeană. Fapt divers deja în parteneriatul strategic moldo-rus? Şi cât poate costa producătorul moldovean? O temă, pe lângă altele, a discuţiei cu ministrul Agriculturii şi Industriei Alimentare, Vasile Bumacov.
Europa Liberă: Aşadar, dle ministru, Rosselhoznadzor, Serviciul federal pentru siguranţa agroalimentară de la Moscova nu mai acceptă – cel puţin provizoriu – produsele moldoveneşti din carne de porc pe piaţa Rusiei. Ce motive pentru această decizie a invocat partea rusă?
Agenţia pentru Siguranţa Alimentelor nu mai este acum în cadrul Ministerului Agriculturii, dar ea va trebui să facă tot ce e posibil pentru a evita orice pretext ca Rosselhoznadzor să nu meargă mai departe cu aceste restricţii. Noi, la Ministerul Agriculturii, demult ne gândim că aceste probleme ar putea să apară în relaţiile noastre şi am schimbat şi sistemul de subvenţionare pentru a putea diversifica pieţele de export.”
Europa Liberă: Dar totuşi ce a invocat, de fapt, Rosselhoznadzor? Înțelegem că suspiciunea este de reexportare a cărnii, produselor din carne provenită din UE, aşa înţelegem…
Vasile Bumacov: „Dacă ne uităm la detalii, eu nu am văzut o mare încălcare. Dar pe de altă parte, ştiţi, zonele acestea economice libere care sunt la noi sunt nişte găuri negre care întotdeauna o să ne facă mari probleme. Fiindcă poate dacă poate în conformitate cu documentele nu este o problemă, atunci la nivel de discuţie este o problemă când carnea produsă în UE nu se duce direct în Federaţia Rusă, dar trece prin nişte zone economice libere de la noi şi nimereşte în Federaţia Rusă. Şi asta dă de bănuit. Chiar dacă eu nu am văzut o mare problemă în această situaţie.”
Europa Liberă: Republica Moldova pare a fi atinsă prin ricoşeu de acest conflict, nu? Din câte se cunoaşte, UE a decis să aducă în faţa Organizaţiei Mondiale a Comerţului (OMC) conflictul său cu Rusia privind exporturile europene de carne de porc, potrivit unui comunicat dat publicităţii marţi la Geneva, după cum relatează AFP. Rusia a impus în luna ianuarie interdicţii la carnea de porc din Europa, după descoperirea unui caz de pestă porcină africană în Lituania. Deci, Republica Moldova s-ar pomeni ca şi cum la mijloc aici un pic.
Vasile Bumacov: „Este adevărat şi eu vă spun că noi am prevăzut această situaţie, mai ales ştiind de ceea ce se pregătea în Ucraina. Şi am încercat să facem tot ce e posibil să convingem producătorii noştri agricoli să înceapă să investească în procesare, în ambalare, sortare – tot ce este posibil ca să avem pieţe de alternativă în UE. Noi nu avem cantităţi foarte mari care ar fi o problemă pentru UE. Problema este ambalarea, permisiunea de a exporta în UE.
Ştiţi că noi mai demult am lansat procedurile cu Digisanco (Directoratul pentru Protecţia Consumatorului al UE), ca să putem exporta ouă de pasăre în UE. Noi trebuie să ne vedem de treabă, să ştim că acest pericol, dacă el este între Federaţia Rusă şi ţări membre ale UE, sigur că Republica Moldova poate fi afectată drastic.”
Europa Liberă: Ziceaţi că mari prejudicii nu sunt, pentru că în acest caz cantităţile sunt mici, dar că mai grav ar fi dacă ar exista în lanţ decizii similare pentru alte produse. Aţi putea să ne explicaţi despre ce produse este vorba şi care ar putea fi prejudiciul în cazul interzicerii lor?
Vasile Bumacov: „Noi exportăm carne de vită în Federaţia Rusă, noi exportăm carne de oaie, noi exportăm foarte multe fructe, legume. Aici este mare problema, fiindcă 80% din mere sunt exportate în Federaţia Rusă şi eu cred că va trebui săptămâna viitoare să merg la Moscova să mai discutăm, fiindcă în cazul în care aceste produse vor fi blocate, vom avea probleme.”
Europa Liberă: Altminteri, Rosselhoznadzor şi Agenţia moldovenească pentru Siguranţa Alimentelor şi-au desemnat negociatorii pentru această problemă. De fapt, ce va fi de negociat aici şi, totodată, eventual, ce noi reglementări? Ce se va întâmpla după semnarea de către Republica Moldova a Acordului de Asociere la UE, vor trebui cumva reglementate relaţiile cu consumatorii ruşi?
Vasile Bumacov: „Acordurile pe care le avem acum nu prevăd schimbări în caz că semnăm Acordul de Asociere sau Acordul de Liber Schimb. Nu ar trebui acest lucru categoric să influenţeze relaţiile noastre. Dacă vorbim strict birocratic. Dar vedeţi că se mai întâmplă şi alte lucruri.”
Europa Liberă: În ce măsură ar putea să se producă, într-un fel, aceeaşi situaţie ca în cazul vinurilor? Adică să se accepte în mod discriminatoriu unii producători, dragi politic, şi să fie interzişi ceilalţi?
Vasile Bumacov: „Eu nu aş dori mult să comentez aceste lucruri. Pentru că sunt cazuri fără precedent în relaţiile dintre ţări în lume. Eu nu cred că au mai fost aşa cazuri de selecţie. Dar, oricum, dacă se va exporta din Găgăuzia vin, să se exporte… ce să facem?”
Europa Liberă: Revenind la acest lot. Ziceţi că nu vedeţi o mare problemă, prin urmare vedeţi totuşi o problemă… Cât de legală poate fi interdicţia să exporţi produse din carne „străină”, dar certificată în R. Moldova?
Vasile Bumacov: „Mai spun încă o dată că din ceea ce cunosc, fiindcă agenţia nu mai este parte a Ministerului: nu am văcut încălcări de ordin legal în ceea ce se referă la mezelurile care au fost exportate. Dar este un semn care cumva a permis ca acest lucru să fie ridicat la acest nivel de discuţie. Fiindcă a fost carne de origine din UE. Şi cu aceste zone economice libere noi mai avem probleme şi cu băuturile alcoolice, nu numai cu carnea.”
Europa Liberă: A propos, când aţi zis că aceste zone economice libere sunt găuri negre, ce aţi avut în vedere? Pentru că Ministerul Economiei ne spune că este o formă foarte benefică de activitate?
Vasile Bumacov: „Eu nu am văzut nimic bun până acum în exporturile care au loc prin ele. Fiindcă este foarte greu de asigurat originea produsului. Încă o dată vreau să vă spun următoarele: dacă din punctul de vedere al actelor normative totul este OK, iată că s-a găcit un pretext pentru a ne pune impedimente.”
Europa Liberă: Revenind la problema vinurilor, o întrebare delicată: dacă producătorii găgăuzi înţeleg că este o nedreptate crasă în această discriminare, bazată pe politic, a existat vreun gest de solidarizare din partea oamenilor de afaceri găgăuzi cu ceilalţi din Republica Moldova? În sensul că „dacă îi discriminaţi pe nedrept pe concurenţii noştri din alte raioane, nici noi nu dorim să exportăm, ca gentlemeni ce suntem? Sau asemenea situaţii sunt de neconceput în business?
Vasile Bumacov: „Eu vreau să vă spun că producătorii de vin din Găgăuzia au avut un
Producătorii de vin din Găgăuzia au avut un comportament mult-mult mai bun decât cel al politicienilor de acolo....
Europa Liberă: Deci, nu aveţi nimic împotrivă că ei exportă?
Vasile Bumacov: „Nu, nu am nimic împotrivă şi, vă spun, producătorii de vin din Găgăuzia foarte bine înţeleg această situaţie. Şi într-adevăr sunt solidari într-o oarecare măsură cu producătorii de vinuri din ţară. Comportamentul politicienilor, însă, eu îl consider neadecvat situaţiei.”
Europa Liberă: Ca să schimbăm un pic tema: Ministerul şi Banca Mondială au anunţat programe de granturi pentru agricultori, cu scopul sporirii competitivităţii. Aţi remarcat însă că deocamdată e mai puţină capacitate de a asimila asemenea granturi. Ce aţi avut în vedere, de fapt ?
Vasile Bumacov: „Noi deja avem foarte multe proiecte care vizează agricultura, sporirea competitivităţii agriculturii, susţinerea producătorilor agricoli. Şi în ce priveşte sursele creditare la rata dobânzii mult mai bună decât a băncilor comerciale, avem practic îndeajuns. Dar trebuie să sporim eforturile de informare, de promovare a producătorilor agricoli.
Va trebui în următoarele proiecte să avem componente de consultanţă, ca companii de consultanţă de extensiune să-i poată ajuta pe agricultori. Eu m-am adresat de fapt ieri la presă să ducem această informaţie, pentru că foarte multă lume nu ştie.
Eu am fost în luna martie în zece raioane şi de fiecare dată am fost surprins că, oricât noi am vorbi, foarte multă lume nu ştie de oportunităţile care există în agricultură. Sigur că avem nevoie de bani nerambursabili. Şi eu sunt siguri că vom avea aceşti bani şi la anul viitor. Dar trebuie să muncim acum pentru a informa producătorii agricoli de posibilităţi.”
Europa Liberă: Lumea a auzit la ştiri despre deschiderea în curând a unei Reprezentanţe la Chişinău a Organizației pentru Agricultură şi Alimentaţie a Naţiunilor Unite (FAO). Ce trebuie să înţelegem în legătură cu asemenea eveniment?
Vasile Bumacov: „FAO este o subdiviziune a ONU responsabilă pentru agricultură şi alimentaţie în lume, este o organizaţie prestigioasă. Noi am devenim membri în 1995. Tot această perioadă am implementat împreună mai multe proiecte, dar aşa, de la proiect la proiect. Am încercat încă din 2011 insistent să deschidem o reprezentanţă la Chişinău, dar de fosta conducere nu prea am fost auziţi. Acum, de când a fost ales José Graziano da Silva, un mare specialist în domeniul agriculturii, profesor universitar, din prima zi când a fost ales la Roma, am avut o discuţie şi ne-am înţeles că Republica Moldova trebuie să aibă un oficiu.
Noi trebuie să lucrăm mai serios împreună cu FAO pentru a dezvolta agricultura. Şi am spus că odată ce această organizaţie este responsabilă pentru alimentaţie în lume, vom contribui împreună cu ea la asigurarea altor ţări cu alimente. Având un oficiu deja, o reprezentanţă în Republica Moldova, vom putea lucra mult mai activ. Fiindcă FAO nu este un mare donator, dar este un mare atrăgător de fonduri.”
