Cotidianul „Evenimentul zilei” consemneaza despre intalnirea cu elevi si profesori de la Liceul Lucian Blaga din Tiraspol. Acestia au vorbit despre presiunile la care sunt supusi zi de zi, inca de anul trecut. Au inceput cu controale peste controale, acuzatii de incalcare a legislatiei fiscale a autointitulatei Republici Transnistrene. A urmat blocarea conturilor liceului, apoi arestarea temporara a directorului si a unei salariate, care aduceau de la Chisinau, in mod absolut legal, banii de salarii ai cadrelor didactice. Mai nou, liceului i-a fost confiscata stampila, astfel incat nu-si mai poate plati furnizorii. Articolul reaminteste pe scurt istoricul conflictului, care a inceput in 1994, cand autoritatile transnistrene au interzis predarea limbii romane in grafie latina.
„Se apropie Rusia de gurile Dunarii?” - este titlul unei analize publicate in „România liberă” de Cristian Câmpeanu si Gabriela Anghel. Analiza porneste de la solicitarea formulata oficial ieri de Sovietul Suprem al autointitulatei Republici Transnistrene catre Parlamentul rus si presedintele Vladimir Putin. Documentul cere recunoașterea independentei regiunii si alipirea ei la Federatia Rusa. In aceeasi zi, noteaza articolul, grupuri de separatisti prorusi au proclamat Republica Populara Odesa. Autorii analizei constata ca diplomatii occidentalii asista perplecsi la succesiunea de evenimente din aceasta parte a Europei. Ei n-ar face decat sa se intrebe ce miscare va face maine Putin. Liderul rus are, in schimb, un plan bine pus la punct, care vizeaza in primul rand destabilizarea cat mai grava a Ucrainei. Ea trebuie sa para neguvernabila, astfel incat alegerile de presedinte din 25 sa nu mai poata avea loc. Pentru a-si indeplini marele proiect Eurasia, Putin nu se da inlaturi de la nimic, spun autorii arcticolului. Ei il consulta pe Dan Dungaciu, directorul Institutului de Științe Politice și Relații Internaționale al Academiei Române, care se arata convins ca la intalnirea de la Geneva, progamata pentru azi, rusii vor veni cu varianta federalizarii. Deocamdata pentru Ucraina, dar in perspectiva si pentru Republica Moldova. Este o varianta lesne de vandut opiniei publice si de catre rusi, si de catre occidentali, remarca Dungaciu. Care adauga insa ca, in cazul Moldovei, exista o deja opozitie serioasa inauntru. Daca se va forta federalizarea Republicii Moldova, revolta de strada nu este exclusa. Iar pe fondul ei, n-ar fi imposibila evadarea tarii, fara Transnsitria, desigur, inspre spatiul euroatlantic. Intrebarea care ramane deocamdata fara raspuns, considera Dan Dungaciu, citat de „România liberă”, este daca viitorul „zid al Berlinului” va fi pe Nistru sau pe Prut.
Comentatorii din presa de la Bucuresti discuta mult asupra deciziei premierului Victor Ponta de a-si muta biroul de la Palatul Victoria la Ministerul Apararii Nationale, dupa ce in dosarul de coruptie al unui politician local au aparut inregistrari facute chiar in biroul primului ministru si care l-ar putea implica in ancheta penala.
Editorialistul „României libere” vede in acest gest al lui Ponta frică pur si simplu si gaseste ca, din acest moment, premierul devine intrucatva periculos in ochii partenerilor occidentali. N-ar fi exclus ca, la un moment dat, sa ceara ajutor extern, dupa modelul Ianukovici. Se pune problema cui l-ar cere.
Dan Tapalaga de la Hotnews interpreteaza altfel situatia. Povestea cu mutarea biroului la armată, ca de altfel si scandalul legat de achizitia unui teren agricol de catre fiica presedintelui Basescu, n-ar fi de cat perdea de fum. Ea trebuie sa camufleze siuatia chiar delicata in care se gaseste Ponta. Seful guvernului se blindeaza in spatele zgomotosului „război intre palate”. Prin spate insa, pregateste noi modificari la Codul penal, care sa-l scoata, si pe el si pe ceilalti suspectati de coruptie, din incurcatura.
