La Chişinău are loc o conferinţă internaţională despre viitorul tehnologiilor informaţionale – un aspect important în strategia Moldovei de apropiere şi integrare europeană. Utilizarea tehnologiilor informaţionale este mare, infrastructura destul de bună, declară Europei Libere ministrul tehnologiei informaţiei, Pavel Filip, dar lipseşte forţa calificată de muncă. Un paradox despre care a vorbit cu Valentina Ursu:
Europa Liberă: În aceste zile, se aude frecvent întrebarea pe cât de pregătită ar fi Republica Moldova pentru a utiliza avantajele oferite de tehnologiile moderne, dacă nu ar exisa această discrepanță între nivelul de sărăcie și felul cum avansează aceste ultime tehnologii în domeniu.
Pavel Filip: „Moldova este pregătită pentru a avansa în domeniul tehnologiei informației, din simplul motiv că suntem pregătiți la capitolul comunicații electronice, deci, avem o infrastructură foarte bună, Moldova se regăsește și în ratingurile internaționale, în clasamentele internaționale la viteză de internet, la lungimea rețelelor magistrale din fibră optică. Din punctul meu de vedere, aceasta ar fi o platformă bună de dezvoltare în continuare a tehnologiei informației, pentru că unul din elementele cele mai importante este infrastructura.
Putem spune ferm: astăzi Republica Moldova are infrastructură și tehnologie 3G cu acoperire de 98%, 4G, deja ultima tehnologie de transmitere de date fără fir, avem o acoperire de 30%, avem vreo 7 mii de kilometri de rețea de fibră optică magistrală, apoi încă vreo 17 mii ramificări, merge prin localități, tot din fibră optică. Nu ne rămâne decât să eliminăm și alte constrângeri pentru a dezvolta tehnologia informației.
De fapt, acest domeniu, care înseamnă tehnologia informației și comunicațiilor, reprezintă de la 8% până la 10% raportat la produsul intern brut. Trebuie să recunoaștem că partea leului aparține comunicațiilor, din acestea, să zicem 8% din PIB, mai mult de 7% sunt comunicațiile electronice și doar 0,82% revin tehnologiei informației. Cu aceasta ne-am ocupat noi, în ultimul timp, să creăm o platformă care ar asigura și dezvoltarea industriei tehnologiei informației.”
Europa Liberă: Vă întrebam, înainte de a include microfonul, despre constrângeri, care ar mai fi aceste constrângeri, din moment ce cu atâta insistență propuneți crearea în Republica Moldova a parcurilor virtuale din industria tehnologiei informației și insistați pe obținerea acestui pachet care ar cuprinde niște măsuri neordinare pentru sporirea competitivității industriei tehnologiei informației?
Pavel Filip: „Ar fi indicele înalt încă de corupție în Republica Moldova, barierele birocratice sau atitudinea birocratică a funcționarilor de stat. Nu tot timpul atractivitatea fiscală reprezintă cel mai important element pentru un investitor într-un domeniu sau altul. Cunoaștem că de fapt investitorii serioși au nevoie mai mult de stabilitate și de reguli foarte clare de joc mult mai mult decât niște facilitări sau scutiri de impozite.
Să trecem la constrângeri. Am început de fapt această cale prin faptul că am identificat și un paradox pentru că în acest domeniu există cerere înaltă pentru specialiști, se oferă salarii foarte înalte, dar, cu părere de rău, specialiști nu prea sunt pentru domeniul IT. Astăzi un salariu mediu în industria IT este de 7400 de lei. Mă bucură faptul că acest salariu a depășit deja indicele cel mai înalt care era în domeniul financiar-bancar, deja ei au trecut pe locul doi. Deci tinerii ar trebui să înțeleagă că este o industrie foarte atractivă și, când decid să își continue studiile după ce absolvesc liceul, ar fi bine să meargă în domeniu IT.”
Europa Liberă: E un paradox că există insuficiență de cadre în domeniu. Exodul de creieri a văduvit Moldova într-un fel de aceste cadre?
Pavel Filip: „Talentele sau creierii, cum spuneați dumneavoastră, sunt dimensiunea cea mai migratoare pentru că ei judecă, pentru că ei sunt talentați, pentru că ei sunt inventivi și în permanență vor căuta un loc unde se simt mai confortabil. Aceasta este o problemă pentru Republica Moldova, trebuie să recunoaștem.
Pornind de la cele spuse, una din constrângeri, vă spuneam, este lipsa de specialiști bine pregătiți pentru acest domeniu, înseamnă că trebuia să intervenim în dimensiunea educațională. Și un pilon foarte important din acest pachet de competitivitate pe care l-am propus noi anume face referință la educație, mai bine zis, un șir de măsuri în această direcție, dar cea mai importantă ar fi curricula universitară care este una învechită și nu vrem să punem acest lucru doar pe umerii Ministerului Educației.
Am convenit că de comun acord această curriculă va fi elaborată și de către Ministerul Educației, dar în colaborare cu Ministerul Tehnologiei Informației și Comunicațiilor și cu reprezentanții acestei industrii. Avem Asociația ATIC care reprezintă această industrie și, iată, în trei, vom încerca să elaborăm o curriculă, plus la aceasta deja este pe ultima sută de metri realizarea unui proiect important – deschiderea unui centru de excelență în Republica Moldova, pe lângă Universitatea Tehnică. Chiar am fost împreună cu reprezentanții de la USAID care este finanțatorul principal al acestui proiect, dar și cu cei de la Microsoft care s-au aliniat și cu cei de la IBM. Îmi pare bine că, cel puțin, odată cu semnarea acestui memorandum, timp de 12 luni, acest centru ar trebui să funcționeze, iar semnarea va avea loc dacă nu săptămâna aceasta, poate săptămâna viitoare.
Alte constrângeri care iarăși, din punctul meu de vedere, sunt foarte importante și, precum ziceam, în domeniul economic nu există miracole, am făcut o analiză împreună cu colegii de la PricewaterhouseCoopers și am văzut ce se întâmplă în domeniul IT în general în regiune. Am încercat să cuprindem și țările care fac parte din Uniunea Europeană și cele din Parteneriatul Estic, şi foste republici sovietice în spaţiul CSI. Noi am încercat să cumulăm toate impozitele care le plăteşte o companie IT în Republica Moldova fie social, pe venit sau alte impozite locale, să le adunăm într-o singură cifră şi să o raportăm la cifra de afaceri. Pentru Republica Moldova am obţinut 13,1%.
Am făcut acelaşi lucru, luând în consideraţie facilităţile fiscale pe care le au companiile IT din ţările din regiune. Tabloul vorbeşte de la sine. Deci, Republica Moldova plăteşte cele mai mari impozite din această industrie. Spre exemplu, în România sunt 9,1%, ţări ca Serbia sau Belarus, dacă ar fi din spaţiul CSI, în genere plătesc mai mult de 6%, Rusia este mult mai joasă, Polonia este mai jos ca noi, Macedonia este mai jos. Deci, Republica Moldova se află în topuri. Şi atunci întrebarea mea era retorică – ce ar trebui să-i ţină pe investitorii din IT sau pe cei care merg să muncească în acest domeniu în Republica Moldova, pe când în România impozitele sunt mai mici? Dar şi trebuie să recunoaştem - calitatea vieţii este una mai înaltă, fiindcă este o ţară membră a Uniunii Europene.”
Europa Liberă: Domnule ministru, dar cerând aceste facilităţi creaţi un precedent. Şi acum ţăranul, altcineva din alte sectoare se întreabă de ce să fie favorizaţi doar cei din domeniul IT?
Pavel Filip: „De fapt noi suntem astăzi în era informaţională. Industria IT este una foarte de perspectivă pentru Republica Moldova. Agricultura este o ramură foarte răspândită în Republica Moldova, dar trebuie să recunoaştem că mai durează până când această ramură va deveni una foarte profitabilă, trebuie să avem tehnologii moderne. Cu atât mai mult, statul priveşte această ramură pentru a asigura securitatea alimentară şi în permanenţă, cunoaştem, fiecare stat finanţează şi subvenţionează această agricultură. În rest, ce ar putea lua foc în Republica Moldova? Dacă ar fi să vorbim despre turism, nu avem mare, nu avem munte, nu avem gaze naturale, cărbune şi alte zăcăminte minerale care ar dezvolta o industrie grea în Republica Moldova.”
Europa Liberă: Şi atunci trageţi jăratic la turta dumneavoastră?
Pavel Filip: „Da. Şi vă explic de ce trag jăratic la turta noastră. Pentru că în era informaţională factorul decisiv de producţie nu mai este pământul, cum a fost în era agricolă, sau nu mai este capitalul, cum a fost în era industrială. În epoca informaţională contează oamenii şi cunoştinţele lor. De pildă, tranzacţia Instagram anul trecut, care a stârnit foarte multe discuţii în piaţă, cu o simplă aplicaţie pentru smartphone, care a fost creată de către 13 tineri şi după un an şi jumătate a fost vândută cu un miliard de dolari.
Anul acesta însă a fost să ne mire şi mai mult tranzacţia rețeaua de chat WhatsApp, care fost cumpărată de Facebook cu 19 miliarde de dolari. Sunt nişte sume fantastice deja şi, în prima situaţie, doar au fost nişte tineri, care nu au avut nevoie de mulţi bani ca să facă investiţii. Tot de ce au avut ei nevoie, instrumentul principal au fost cunoştinţele.
Aşa decurg lucrurile şi trebuie să conştientizăm în epoca informaţională: cea mai de valoare resursă a Republicii Moldova sunt oamenii, restul nu avem nimic aici. Şi trebuie să avem grijă şi de educaţie în acest domeniu. De fapt este o industrie foarte ecologică, pentru că nu poluează industria IT, dar trebuie să luăm în consideraţie că este şi una foarte migratoare. Şi acum nu voi da nume, dar îmi pare bine că cineva dintre conducătorii unei companii foarte mari din domeniul IT s-a apropiat de prim-ministru şi zice: „Noi v-am trimis o scrisoare. Şi, luând în consideraţie ce se întâmplă în regiune, în Ucraina, şi apoi dacă cumva migrează acest conflict până în zona transnistreană, atunci noi ne-am rezervat dreptul şi avem un plan deja bine determinat ca repejor să trecem în România”.
De ce zic că este o industrie foarte migratoare? Pentru că nu au echipamente de demontat, cum se întâmpla la fabrici şi uzine de producere, tot de ce au nevoie este un stick sau un calculator foarte mic, un laptop pe care şi l-a luat, s-a urcat în maşină şi peste două ore este în ţara vecină, de unde munceşte. Deci, tot timpul talentele au migrat în zone confortabile pentru ei. Şi trebuie să luăm în calcul acest lucru, statul trebuie să fie tolerant şi să creeze condiţii pentru a-i menţine.
Dar vreau să revin la constrângeri. Investitorii au nevoie de reguli transparente şi clare de joc şi de previzibilitate. Eu nu vreau să vin cu exemple, pentru că am mai avut din acestea cu care s-au confruntat investitorii, atunci când un inspector fiscal are posibilitatea să interpreteze Codul Fiscal. Sau să le spunem pe şleau lucrurilor, eu vin din zona de business, am foarte multe cunoştinţe în acest mediu şi trebuie să recunoaştem că foarte mulţi astăzi încă nu plătesc salariile oficial, foarte mulţi plătesc salariile în plic.
De fapt, este o normă, atunci când vine un inspector fiscal, ne bucurăm foarte mult atunci când el ne aplică o amendă doar de vreo câteva zeci de mii de lei, atunci se consideră că este bine. Dar încă nu a existat caz ca inspectorul să se ducă de la o întreprindere ca să nu aplice o amendă cât de mică. Acel care face o afacere, ar trebui să aibă în faţa sa nişte reguli foarte clare de joc şi să spună ce trebuie eu să fac ca să respect aceste reguli şi să nu aveţi posibilitatea să interpretaţi aceste reguli, că pot atribui la deduceri sau nu pot aceste cheltuieli ş.a.m.d.”
Europa Liberă: Acestea devin elemente de şantaj la adresa omului de afaceri.
Pavel Filip: „Evident. Şi sunt nişte realităţi pe care noi le cunoaştem astăzi, dar încercăm să ne ascundem după deget şi să spunem: contează reformele, conştiinţa şi tot aşa mai departe. Or, noi încercăm să eliminăm această constrângere prin impunerea unui impozit unic raportat la cifra de afaceri. Aceasta ar însemna reguli foarte clare de joc. Eu am avut vânzări, de pildă, de 1 milion, 120 de mii, 12% este procentul care îl punem noi în acest proiect de lege, 120 de mii le-am plătit statului, fiţi buni şi repartizaţi aceşti bani cum vreţi voi.”
Europa Liberă: Dumneavoastră insistaţi pe ideea unui impozit unic de 12% din venitul din vânzări. Nu prejudiciaţi bugetul?
Pavel Filip: „Nu prejudiciem bugetul. Acesta este de fapt şi răspunsul la întrebarea pe care o puneaţi dumneavoastră că şi din alte domenii vor veni să solicite acelaşi lucru, pentru că în principiu eu vă ziceam că calculele ne-au arătat că companiile IT plătesc aproximativ 13% impozite raportate la cifra de afaceri, ori 12% nu este cu mult mai jos.
Dar noi am zis că, în câţiva ani, creând aceste reguli foarte clare de joc, bugetul în valoarea absolută va încasa mult mai mulţi bani decât îi încasează astăzi, pentru că: una la mână, nu mai are rost să plăteşti salariile în plic, pentru că nu mai eşti impozitat pentru aceasta şi tot aşa mai departe.
Foarte multe companii mici care astăzi lucrează în umbră, pentru că nu au nevoie să iasă la suprafaţă ca să nu plătească aceste impozite, vor veni în spaţiu legal să lucreze, pentru că vor avea de beneficiat apoi de o pensie, de asigurare medicală ş.a.m.d. De ce nu? Pentru că impozitul, care este impus acum, va fi unul destul de convenabil.”
Europa Liberă: Domnule ministru, vreau să vă întreb dacă ar trebui toate autorităţile să se implice în spaţiul on-line, în această împărăţie a internetului? Şi pe cât de receptive sunt ele ca să se implice în acest proces?
Pavel Filip: „Trebuie să recunosc că şi noi trebuie să avem o comunicare mai bună cu oamenii, ca să înţelegem care sunt beneficiile de la acest lucru. Deci, atunci când omul, deţinând un buletin de identitate electronic, semnătură electronică, poate să-şi rezolve multe probleme în raport cu statul, fără a merge la un ghişeu, fără a sta la coadă şi, cu atât mai mult, în timpul potrivit lui fie seara după serviciu, relaxat acasă, nu ai decât să-ţi rezolvi toate problemele. De aceea, urmează să mai comunicăm cu cetăţenii, pe de o parte. Pe de altă parte, statul trebuie să ofere tot mai multe şi mai multe servicii electronice or, aceasta este cheia succesului.
Şi eu cred că mai există o reticenţă încă din partea instituţiilor statului, dar vom face tot posibilul ca această reticenţă să fie redusă la minimum, ca să putem oferi mai multe servicii electronice cetăţenilor. Şi în final veţi vedea că cetăţeanul nici nu va avea nevoie de aceste servicii, pentru că autorităţile statului, în baza unei platforme de interoperabilitate, vor avea acces la bazele de date una alteia şi atunci tot ce va trebui să prezinte cetăţeanul este doar buletinul de identitate, pentru a fi identificat. În rest, toate informaţiile se vor găsi deja în resursele stocate. Eu cred că noi, peste ceva vreme, nici nu ne vom putea închipui viaţa fără a fi în spaţiul digital, în spaţiul on-line, exact aşa cum astăzi nu ne putem închipui fără acces la internet sau fără a avea în mână un smartphone.”
