La Chişinău s-a încheiat ieri Festivalul anual al comunităţii LGBT (Lesbian, Gay, Bisexual and Transsexual), dar momentul cel mai tensionat a fost sâmbătă, când pentru a treia oară, a fost organizat un marş „Marşul Egalităţii” în centrul Chişinăului. A fost scurt, a durat numai o jumătate de oră dar a adunat peste 100 de participanţi. Şi cam tot atâţia oponenţi. Marşul s-a încheiat fără incidente violente aşa că Angela Frolov, coordonatoarea de program al Centrului de informaţii Genderdoc-M, a putut vorbi despre un succes.
Angela Frolov: „A fost un marş de succes. În primul rând, pentru că anul acesta ca niciodată am avut multe persoane LGBT cu noi. Poate nu toţi au avut curajul să iasă cu faţa deschisă. Şi-au acoperit feţele cu bandane. Dar pentru prima dată au fost atât de mulţi şi asta pentru noi este un succes nemaipomenit. Şi asta pentru că denumirea pride-ului şi a marşului „E timpul să fii tu însuţi” a fost justificată într-un fel.
Totodată, pentru prima dată în acest an, au fost prieteni, rude, au fost părinţi, surori, fraţi a persoanelor homosexuale. Ei au mers în coloană separată. Am avut reprezentanţi din organizaţii LGBT din Ucraina, Rusia, Armenia, Azerbaidjan şi din Belarus.
Au participat reprezentanţi din ambasadele SUA, Suediei, Italiei şi a Marii Britanie. Totul a decurs conform planului cum stabilisem cu poliţia din timp. Noi niciodată nu ne-am dorit mai multe drepturi decât cele ale celorlalţi cetăţeni ai Republicii Moldova. Din prima zi de activitate a organizaţiei noastre Genderdoc-M am vrut aceleaşi drepturi.”
Europa Liberă: Au fost şi mulţi contramanifestanţi, provocatori, ştiţi cine şi din partea cui sunt?
Angela Frolov: „Îl ştim pe unul dintre contramanifestanţi. Este un preot, Anatol Cibric, care ne-a furat drapelul. Evident, că vom scrie plângere la Poliţie. Şi încă un băiat care ne-a furat un banner. Cred că poliţia l-a reţinut, i-a verificat actele şi noi ne vom adresa poliţiei să ne de-a contactele lui pentru ca să scriem şi pe numele lui o plângere.”
Europa Liberă: Participanţii la marş s-au speriat oarecum de aceşti contramanifestanţi?
Angela Frolov: „Nu. Cei care au venit la marş sunt destul de curajoşi ca să nu se sperie de contramanifestanţi. Mai cu seamă că Poliţia a lucrat perfect. Avem un grup de extremişti care nu este prea numeros şi este condus de unii lideri religioşi care acţionează în fiecare an violent. Noi nu vrem să considerăm că ei exprimă opinia societăţii. Ei sunt doar un mic procent a persoanelor violente care există în orice ţară şi îmi pare bine că poliţia le-a indicat unde le este locul.”
Europa Liberă: În urmă cu doi ani era de neimaginat organizarea unui marş al comunităţii LGBT. De ce începând cu anul trecut, când aţi organizat două astfel de marşuri, a devenit posibilă organizarea actor manifestaţii cu autorizarea primăriei, sub protecţia poliţiei municipale? Ce a determinat această schimbare de abordare?
Angela Frolov: „Noi în fiecare an încercam să organizam marş, dar nu în fiecare an ne reuşea, pentru că primăria sau instanţele de judecată ne refuzau. Doar anul trecut am reuşit sub protecţia poliţiei să facem marşul şi anul acesta l-am repetat. Cred că a devenit posibil întrucât Moldova se îndreaptă către UE. cred că este vorba şi despre schimbările foarte mari care au loc acum în toate ministerele, inclusiv în MAI s-au produs nişte schimbări spre bine, spre a mări profesionalismul poliţiştilor.”
Cum aţi auzit din interviul cu Angela Frolov, la marşul comunităţii LGBT au participat şi reprezentanţi ai mai multor organizaţii neguvernamentale din Moldova care luptă pentru drepturile omului, printre ei şi directorul executiv de la Centrul de resurse pentru drepturile omului, Sergiu Ostaf. El spune că a vrut astfel să-şi manifeste sprijinul pentru cauza comunităţii LGBT.
Sergiu Ostaf: „E o manifestare a înţelegerii că societatea este incluzivă. Fiecare este diferit, dar cu toţii suntem cetăţeni ai Republicii Moldova. trebuie să facilităm şi să construim decât să dezbinăm, să marginalizăm sau să extremizăm. Acesta este mesajul cel mai important.”
Europa Liberă: Dar am văzut că a fost şi un număr egal de contramanifestanţi. Pornind de la asta putem vorbi despre succesul acestui marş?
Sergiu Ostaf: „Într-adevăr au fost câteva incidente. E un fenomen care a fost prezent şi anterior în spaţiul public, nu doar cu această ocazie. Sigur că putem înţelege un alt punct de vedere, dar nu exprimat într-o formă agresivă. E regretabil acest fenomen. Înseamnă că ar trebui să depunem eforturi pentru a explica ce înseamnă cu adevărat democraţia, atunci când diverse puncte de vedere pot fi prezente în spaţiul public şi manifestate în mod paşnic şi calm. Succesul eu îl văd în mare parte pentru că acest eveniment totuşi a avut loc în partea centrală a oraşului.
Mesajul a fost trimis societăţii despre existenţa acestui grup – comunităţii LGBT. Al doilea succes ar fi că Poliţia, nefiind de data aceasta cumva influenţată de politicieni, a acţionat foarte profesionist. Poliţia a fost lăsată să-şi exercite funcţiile şi obligaţiunile, să faciliteze desfăşurarea manifestaţiei publice în mod paşnic şi să protejeze pe cei care au dorit să desfăşoare şi să transmită mesaje paşnice societăţii. Este un factor care nu a fost prezent, de exemplu, trei ani în urmă, atunci când anume pentru astfel de demonstraţii publice Poliţia a fost influenţată de factorul politic. Un alt factor important este că societatea devine mai conştientă despre modalitatea de îmbrățișare a diverselor puncte de vedere. În societate observăm tot mai mult conturarea acestei atitudini de respect, de toleranţă.”
Directorul executiv de la Centrul de Resurse pentru Drepturile Omului, Sergiu Ostaf, a încheiat seria interviurilor realizate de Alla Ceapai cu ocazia festivalului LGBT de la Chişinău.
