Mai mulţi elevi de la liceul „Ştefan cel Mare” din Grigoriopol au fost astăzi la Chişinău, la Casa Limbii Române, unde s-au întâlnit cu scriitori, publicişti şi academicieni. Liceul „Ştefan cel Mare” este una din cele 8 şcoli cu predare în limba română din stânga Nistrului, care, potrivit unor experţi, riscă să nu-şi poată relua activitatea de la începutul noului an şcolar. Alla Ceapai a stat de vorbă cu mai mulţi elevi, întrebându-i cu ce probleme se confruntă în procesul de studiu şi cum îşi văd ei viitorul.
Elevii liceului „Ştefan cel Mare” din Grigoriopol, de 12 ani, fac naveta zilnic zeci de kilometri până la Doroţcaia, unde liceul şi-a mutat sediul după ce autorităţile separatiste l-au evacuat din Grigoriopol. Administraţia liceului s-a opus să accepte predarea în limba română cu grafia chirilică şi să se subordoneze autorităţilor de la Tiraspol. Din 2002 încoace, copii sunt nevoiţi să treacă zilnic prin aşa numitul punct de control, fiind deseori verificaţi de miliţia transnistreană. Deşi s-au obişnuit cu această stare de lucruri, elevii de aici se întreabă - de ce trebuie să treacă o aşa numită vamă pentru a studia în limba română. O întrebare care rămâne deocamdată fără răspuns, îmi spune Mihaela Zingan, elevă în clasa a 7-a, care în urmă cu doi ani a scris şi versuri în timp ce organele de forţă separatiste îi percheziţionau şi controlau ore în şir la punctul de control spre Doroţcaia:
„De ce o palmă de pământ are atâtea frontiere? De ce al străbunilor cuvânt nu a rămas în nemurire? De ce mă duc în sat străin să învăţ limba română? Şi aştept cu un fior adânc calea deschisă de-a străinului mână. Din copilărie, din clasa întâi îmi pun aceste întrebări. Traversând vama te gândeşti, de ce, de ce alţi copii au altă soartă, diferită de cea a noastră.”
Graţie unei înţelegeri dintre Chişinău şi Tiraspol, în ultima vreme, elevii nu mai sunt ţinuţi ore în şir la punctul de trecere. Cu toate acestea, copii spun că le este dificil să se deplaseze zilnic la Doroţcaia, însă nu vor să renunţe pentru că îşi doresc să studieze în limba română:
„Vrem să învăţăm limba noastră românească în oraşul în care trăim, dar nu să parcurgem 17 kilometri în fiecare zi.”
„O barieră este vama. Înainte ne verificau paşapoartele, acum ne lasă să trecem fără a ne verifica. Părinţii au frică de a da drumul copiilor, mai cu seamă celor mai mici, întrucât iarna ne întoarcem în localitate la şapte seara când deja este întuneric.”
Elevii cu care am stat de vorbă şi-au exprimat îngrijorarea că în orice moment liceul ar putea să fie închis:
„Liceul ar putea să dispară dacă nu vom avea susţinere din partea oamenilor care doresc să ne ajute, să fie de partea noastră, să ne ajute să înlăturăm aceste presiuni.”
„Chiar dacă se va închide şcoala, am vorbit şi cu părinţii, că voi pleca la altă şcoală din Chişinău unde se predă limba română cu grafie latină.”
La fel ca şi celelalte şapte şcoli cu predare în limba română din stânga Nistrului, Liceul „Ştefan cel Mare” este supus presiunilor din partea autorităţilor separatiste, care încearcă să-i împiedice activitatea. Mai mulţi experţi semnalează că cele 8 şcoli cu grafie latină din regiunea transnistreană riscă să nu-şi poată continua activitatea de la începutul noului an şcolar. Administraţia liceului depune însă eforturi ca instituţia să nu fie închis spune directorul adjunct Svetlana Jitariuc:
„Ei asta vor de ani de zile şi spun că vor închide, dar pot să ne închidă o uşă, dar nu pot să ne închidă gura. Noi oricum vom face ca să existăm. Noi ştim că avem drepturi, iar dreptul fundamental al copiilor este încălcat. Ei sunt infractori, ei sunt cei care trebuie traşi la răspundere pentru asta.”
Problema celor opt şcoli cu predare în grafie latină din regiunea transnistreană a apărut încă în 2004, când administraţia separatistă a evacuat şcolile obligând profesorii să renunţe la utilizarea alfabetului latin. În 2012 CEDO a condamnat Federaţia Rusă că a sprijinit regimul separatist şi nu a făcut nimic ca să împiedice închiderea acestor şcoli. Rusia a fost obligată să achite daune morale copiilor, părinţilor şi profesorilor din aceste şcoli, angajament neonorat până în prezent.