Portalul „Unimedia” a elaborat şi publicat un infografic care ar arată cum s-a scindat în interiorul său PCRM. Aşa-numitul „grup al talibanilor” – cum a fost numit de unii jurnalişti – este format din Mark Tkaciuk, Iurie Muntean, Grigori Petrenco, Alexandr Petkov, Mihail Poleanski, Constantin Starîş, Eduard Muşuc, Zurab Todua, etc. De cealaltă parte ar fi „fidelii” lui Voronin: Artur Reşetnicov, Maria Postoico, Oleg Reidman, Anatoli Zagorodnîi, Violeta Ivanova, Ala Mironic, etc.
„Care este totuşi motivul scindării în PCRM: vectorul extern sau disensiunile din cadrul partidului?”, se întreabă în „Jurnal de Chişinău” Vadim Vasiliu. În articol sunt sintetizate opiniile analistului politic Igor Boţan, exprimate recent şi într-un interviu cu postul nostru de radio. Potrivit acestuia, originea conflictului se află în vectorul de dezvoltare al RM. Tkaciuk ar fi liderul aripii intransigente din PCRM, o aripă care nu vrea semnarea Acordului de Asociere. Aripa flexibilă ar fi condusă de Voronin, care se gândeşte la ce ar servi o eventuală victorie a PCRM în alegeri fără a putea rezolva problemele statului. „Nu ai ce să faci cu un vector pro-asiatic când între RM şi Uniunea Vamală se află Ucraina, care este inamic al Rusiei. Totuşi Voronin are nevoie de un câmp de manevră: deşi este pentru Uniunea Vamală, el îşi lasă nişte portiţe deschise,” îşi explică punctul de vedere analistul.
Stânga pro-rusă începe să domine spaţiul public şi pe cel mediatic, scrie în „Jurnal de Chişinău” Mircea V.. Ciobanu. Dodon şi referendumul, Formuzal şi bătaia de la Comrat, Tkaciuk şi briefingul, Voronin şi „lupii tineri” - teme ce ocupa spaţii largi în presă în aceste zile. „Parcă ar fi angajaţi într-un casting pentru obţinerea unui grant de la finanţatori: cine e mai convingător câştigă grantul în plină campanie electorală”, opinează Mircea V. Ciobanu. Autorul se mai întreabă, pe parcurs: „dar poate că stânga principial nu poate să existe în Moldova decât în formă caricatural-revoluţionară?”
Într-un interviu realizat de Andrei Rizescu pentru „Adevărul”, James Appathurai, Asistent adjunct al Secretariatului General NATO pentru Probleme Politice şi Politică de Securitate, răspunde, între altele, în ce mod poate interveni NATO, „dacă Rusia repetă scenariul din Ucraina, cu Moldova?” „Până la urmă ţine de Moldova să aibă grijă de propria securitate. NATO nu caută să se impună în acest spaţiu”, a spus dl Appathurai. Oficialul NATO a subliniat că „Republica Moldova are un statut de neutralitate pe care NATO îl respectă. „Nimeni nu vorbeşte despre trimiterea de trupe în Ucraina, iar Ucraina n-a solicitat militari NATO pe teritoriul ei. […] Acum e important pentru Moldova să aibă o capacitate extinsă de asigurare a propriei securităţi”, mai afirmă reprezentantul NATO. El răspunde şi la întrebarea dacă NATO ar putea trimite un ofiţer de legătură la Chişinău, aşa cum solicită autorităţile. „Nu a fost luată o decizie, dar e un demers rezonabil, pe care-l putem susţine financiar. Acest ofiţer se va ocupa mai îndeaproape de relaţiile diplomatice, va monitoriza proiectele desfăşurate de NATO în Republica Moldova şi va avea şi un rol simbolic, legat de parteneriatul strâns dintre NATO şi Moldova”.
