Motivul refuzului? Actul primit de la Comisia Naţională de Integritate (CNI), act prin care se constată că funcţionara a admis fals în declaraţii, nu este bun pentru procedura de iniţiere a unui proces penal. Ce se întâmplă de fapt? „Corb la corb nu-şi scoate ochii” – cum a spus deja un reprezentant al CNI? Sau Procuratura chiar s-a conformat strict buchiei legii, care-i permite procurorului bogat să iasă basma curată? Discutăm cu avocatul şi consilierul juridic de la Centrul de Resurse Juridice din Moldova Ion Guzun.
Europa Liberă: Cazul procurorului adjunct Elena Neaga, care şi-a afişat copios în internet averea – imposibil, după cum s-a spus, să fie agonisită în mod cinstit - a fost sau este atât de sonor şi scandalos încât merita, cel puţin, deschiderea unui proces penal. De ce nu a fost să fie, dle Guzun, în opinia Dvs.? Există vicii legislative atât de mari încât Procuratura chiar să nu aibă cum să accepte actul remis de CNI pentru deschiderea unui dosar penal? Sau e aceeaşi situaţie de „corb la corb nu-şi scoate ochii”, cum a apreciat un membru al CNI?
Ion Guzun: „Cred că este lăudabil că un procuror îşi expune averea sa într-o reţea socială. Este cred că una din foarte puţinele persoane care a îndrăznit să-şi afişeze averea. Întrebarea este cum au reacţionat instituţiile, în special, Procuratura, pentru că CNI a reacţionat în acest sens. Din punct de vedere juridic procesul penal reprezintă o activitate a mai multor instituţii pentru a apăra persoana, dar şi pentru a-i asigura un anumit proces echitabil. Deci, nu este o problemă atât de mare în cazul în care se începe un proces penal în măsura în care şi organele de urmărire penală şi alte instituţii activează în mod legal. Dacă în urma acestor investigaţii se va găsi faptul că nu există nici o infracţiune atunci asta e, dar nici din start să se oprească cu un refuz de a începe urmărirea penală.”
Europa Liberă: S-a declanşat, totuşi, un fel de polemică între procuratură şi CNI: procuratura zice că nu poate intenta dosar pentru că actul CNI-ului, prin care se constată falsul în declaraţii nu este prevăzut în Codul de Procedură Penală. Dar ce este prevăzut în acest Cod ca să se fi putut deschide un dosar penal?
Ion Guzun: „După părerea mea, un proces penal urma să fie intentat. Dar în cazul în care Procuratura a emis un asemenea document trebuie să găsim şi să vedem care este motivarea lui legală. Chiar mi-aş dori foarte mult ca acest document să fie făcut public. În cazul în care un procuror îşi afişează o asemenea avere şi nimic nu se întâmplă ulterior atunci apare întrebarea care este rostul mai multor reforme, mai multor modificări în legislaţie, care este valoarea Acordului de Asociere, care printre altele prevede şi lupta împotriva corupţiei. Este vorba şi despre avere nejustificată. Iar cazul doamnei Elena Neaga pare să coincidă cu mai multe dintre cele menţionate anterior.”
Europa Liberă: Cine ar trebui să se gândească la efectul semnalelor pe care le dă societăţii, oamenilor simpli un astfel de refuz de a începe urmărirea penală? E limpede că unica reacţie care ar putea fi printre cetăţenii şi aşa sceptici privind reforma în domeniul dreptului, va aceea că o mână spală pe alta şi că dreptatea e la fundul mării.
Ion Guzun: „Parţial aveţi dreptate. Dacă să comparăm refuzul Procuraturii de a începe procesul penal împotriva Elenei Neaga cu alte acţiuni de urmărire penală pe care le face Procuratura. De multe ori procurorii sau judecătorii menţionează că persoana nu este vinovată, însă urmează să conteste mai departe refuzul judecătorului de a nu-i aplica un arest pentru a merge mai departe. Iar în cazul doamnei Neaga aparent este o favorizare, în acest sens, pentru alte acţiuni pe care noi le vedem că sunt calificate ca fals în declaraţii. Doamna Neaga este un procuror cu anumit rang, cazul ei este public. Deci, după părerea mea, urmează cel puţin să fie început acest proces penal, iar ulterior să fie clasat. Evident că în acest caz se pare că este o favorizare a unui procuror. Nu înţeleg de ce această favorizare are loc odată ce s-a văzut din start că veniturile pe care dumneaei le are nu coincid cu bunurile pe care le administrează sau de care beneficiază.”
Europa Liberă: S-a spus că doar în cazul de denunţ sau de autosesizare ar exista temei pentru începerea procesului penal, de ce Procuratura nu s-ar autosesiza?
Ion Guzun: „Cred că acesta este unicul temei prin care s-ar putea evita o intervenţie directă şi imediată, dar şi legală a Procuraturii de a începe o urmărire penală. S-a văzut că în foarte multe alte cazuri şi circumstanţe Procuratura s-a autosesizat şi a început procesul penal sau urmărirea penală în investigarea anumitor infracţiuni. Ceea ce se vede în cazul doamnei Elena Neaga pare a fi o excepţie.”
Europa Liberă: De ce până acum procuratura nu a văzut niciodată pe cei care şi-au făcut sau îşi fac averi fabuloase fără a fi câştigat pentru asta un ban cinstit? pentru că sunt destule indicii la îndemâna oricui că există cazuri numeroase de agonisire pe căi ocolite a averilor.
Ion Guzun: „Nu pot să-mi asum responsabilitatea să spun de ce Procuratura nu face ceva, dar aparent este şi o suprapunere de competenţe dintre Procuratura Anticorupţie în cazul dat şi CNA. Vă daţi seama că s-ar începe acum mai multe procese penale împotriva procurorilor. Ar putea să înceapă nişte denunţuri împotriva judecătorilor şi tot aşa în mod sistemic. Ceea ce până la moment nu s-a întâmplat. Ceea ce ar putea da impuls unor investigări corecte, prompte ar fi cazul Elenei Neaga, dosarul căreia poate trebuia să fie examinat într-un mod mai operativ de către Procuratură. Sau de ce în genere a fost transferată Elena Neaga într-o altă unitate a procuraturii şi nu a fost suspendată din funcţie. Presa a menţionat despre faptul că dumneaei nu mai este la serviciu de patru luni, inclusiv pe motiv de concediu de boală. Dacă dumneaei se află în vacanţă sau în concediu de boală pe o durată atât de lungă, atunci apare întrebarea – oare este ea capabilă din punct de vedere medical să mai fie funcţionar public, în cazul dat procuror.”
Europa Liberă: Între timp, Centrul Investigaţii Jurnalistice a arătat că Procuratura Generală i-a neglijat totalmente o solicitare prin care cerea să i se ofere informaţia despre dosarele pe care le-a avut în gestiune procurorul. Cum vi se pare acest refuz, dacă într-adevăr a existat aşa cum afirmă Centrul respectiv?
Ion Guzun: „Din câte îmi aduc aminte formularea Centrului a fost de a fi informaţi referitor la toate dosarele în care doamna Neaga a condus sau a exercitat urmărirea penală. Posibil că răspunsul la această informaţie necesită ceva mai mult timp. Ceea ce urma din start Procuratură sa informeze publicul larg este suspendarea din funcţie şi să reacţioneze din propria iniţiativă şi nu să aştepte o solicitare din partea societăţii civile, instituţiilor mass-media sau din partea jurnaliştilor de investigaţie. Cred că cazul doamnei Neagă e să nu planeze suspiciunea că eventualele alte afirmaţii şi informaţii false în declaraţiile pe care le fac procurorii în legătură cu bunurile pe care le au să aibă o asemenea soartă. Nu aş vrea ca următoarele dosare să aibă o asemenea soartă.”
Europa Liberă: Dvs., la drept vorbind, aveţi optimismul necesar că s-ar putea să nu se mai întâmple aşa?
Ion Guzun: „Optimismul meu se bazează doar pe lege. Atâta timp cât cineva încearcă să inventeze anumite motive că nu ar exista un mecanism în lege este foarte uşor de autosesizat. Nu cred că la moment legislaţia penală conţine aşa de multe lacune în măsura în care să nu poată fi început procesul penal pe faptul unui fals de declaraţii pe bunurile pe care le-ar deţine un procuror sau orice altă persoană. Din câte cunosc a fost expertizată şi amendată legislaţia anume la acest aspect. Nu cred că specialiştilor le-a scăpat asemenea detalii pe care le invocă procurorii.”
