Un grup de lucru mixt pentru aplanarea tensiunilor între Chişinău și Comrat a convenit astăzi că Adunarea Populară din autonomia găgăuză va trimite un reprezentant permanent care va urmări procesul legislativ din Parlamentul central. Deputații de la Chişinău au mai promis să amendeze un pachet de legi, ca autorităţile de la Comrat să-și poată exercita mai ușor autonomia în practică.
Proiectul de lege semnat azi de ambele părţi ale grupului de lucru prevede modificarea a 20 de acte legislative, cu ajustări care să nu neglijeze legea cu privire la statutul special al autonomiei găgăuze. Modificări în legislaţie vor fi făcute inclusiv în domenii de dispută, precum cel al poliţiei, procuraturii, sau funcţionarea limbilor, spune deputatul democrat Dumitru Diacov, preşedinte al grupului de lucru. Până la încheierea sesiunii curente a legislativului au mai rămas doar trei zile, totuşi, Dumitru Diacov speră că proiectul va fi votat în primă lectură:
„Sperăm foarte mult că acest proiect, vom reuşi să-l trecem în primă lectură până la sfârşitul acestei sesiuni, pentru a deschide posibilitatea de discuţii mai departe, fiindcă există diferite puncte de vedere. Colegii din Găgăuzia ar vrea ca în acest proiect să intre mai multe chestiuni, din punctul lor de vedere, importante. Pentru noi este important ca să obţinem acest consens din partea grupurilor parlamentare, ca să începem discuţiile. Şi pe parcurs poate vom reuşi să facem paşi adăugători şi în ceea ce priveşte unele propuneri.”
Între timp, reprezentanţii Adunării Populare de la Comrat ar urma să examineze două propuneri de proiecte înaintate de Chişinău, care se referă la Codul Electoral şi revederea statutului special al regiunii. Co preşedintele Grupului de lucru, preşedintele Adunării Populare a Găgăuziei, Dmitri Constantinov remarcă o îmbunătăţire a dialogului între părţi. Deocamdată însă nu s-a ajuns la un consens în ceea ce priveşte statutul autonomiei şi atribuirea unei cote de reprezentare în parlamentul de la Chişinău, găgăuzii dorind cinci deputaţi aleşi de popor şi nu de pe listele de partid.
Principala revendicare a autonomiei, spune Dmitri Constantinov, este ca legea să funcţioneze în regiune fără a submina autoritatea locală:
„Noi vrem ca legea care a fost votată de parlament în anul 1994 să funcţioneze, să fie restabilite toate legile adoptate de Republica Moldova care nu au ţinut cont de statutul special al autonomiei găgăuze. Multe din norme nu au luat în considerare legile Găgăuziei. Noi nu dorim nimic în plus, noi vrem să înceapă a funcţiona legea adoptată de parlament în 94.”
Grupul de lucru care examinează problemele regiunii urma să colaboreze şi cu reprezentanţi ai societăţii civile. Expertul de la Comrat, Mihail Sirkeli spune că deocamdată acest lucru nu s-a făcut şi negocierile nu ar fi transparente. În opinia sa, lipseşte expertiza necesară pentru a analiza problemele autonomiei găgăuze, urmărind experienţa internaţională în acest domeniu. Mihail Sirkeli crede că părţile ar trebuie să discute prioritar despre acordarea unei autonomii extinse, nefiind clar unde încep şi unde se termină competenţele acesteia:
„Eu văd că trebuie să fie acordată mai multă autonomie, şi autonomie administrativă şi autonomie legislativa, ca Adunarea Populară sau Găgăuzia să reglementeze anumite lucruri de sine stătător, cum este prevăzut în lege, privind statutul special juridic, articolul 2. Şi aceste competenţe trebuie să fie clar stabilite, mai mult concretizate. Dar reglementările la nivel local trebuie să fie bazate pe nişte principii care trebuie să fie clar stabilite. Şi trebuie să fie create nişte mecanisme de control, mai mult control constituţional, dacă vorbim despre legi locale, dar nu control administrativ.”
Grupul de lucru a convenit să revină la negocieri în sesiunea din toamnă, care va fi scurtată din cauza începerii campaniei electorale, scrutinul electoral fiind programat pentru 30 noiembrie. Din acest motiv, experţii pun la îndoială faptul că se va reuşi adaptarea legislaţiei Moldovei în corespundere cu statul special al autonomiei găgăuze.
