Principalii producători de conserve au cerut guvernului să le ușureze accesul la lichidități pentru a putea cumpăra de la fermieri legumele și fructele interzise în Rusia. Producătorii spun că ar avea capacități de prelucrare, dar au nevoie de împrumuturi ca să achiziționeze materia primă. Au mai cerut un sistem de compensare a riscurilor. Tamara Grejdeanu care rezumă cererile producătorilor s-a mai interesat dacă această criză poate aduce o bucurie consumatorilor, anume ieftinirea fructelor, legumelor și conservelor pe piața internă.
Până a intra în blocaj, producătorii de conserve au reuşit să exporte doar 5 la sută din cele circa 28 de mii de tone de conserve care urmau să fie trimise în Federaţia Rusă.
Acum în depozitele agenţilor economici sunt stocate loturi în valoare de circa 200 de milioane de lei. Întrucât producătorii asigură un termen de garanţie de până la trei ani de zile pentru conserve, ar mai fi ceva timp pentru a căuta pieţe de desfacere. Însă merele şi prunele din livadă riscă să se piardă, dacă nu vor fi procesate sau vândute la timp.
Membrii Asociaţiei Producătorilor de Conserve estimează că numai recolta de mere în acest an va atinge cota de 500 de mii de tone. Ivan Sandic, directorul asociaţiei spune că mai mult de jumătate din această cantitate de mere ar putea fi procesată, însă doar cu susţinere din partea statului. Propunerea lor este să fie creat un fond de acumulare a asistenţei financiare, inclusiv externe, pentru a compensa pierderile:
„Trebuie să fie grămădiţi într-un fond special care va merge pentru ajutor, în primul rând ajutorul la ţărani, acolo, care au strâns mere şi pentru acel care prelucrează. Noi declarăm astăzi că noi plătim 50 de procente din preţul acela pe care îl plăteam anul trecut. Guvernul trebuie să spună că este gata, prin subvenţii, să subvenţioneze preţul acesta cu încă 50 de procente, un leu la urmă o să coste, un leu şi 20.”
În viziunea producătorilor de conserve, în acest fond ar trebui incluse şi cele 20 de milioane de lei, de curând anunţate de guvern, din care să fie cumpărate mere pentru armată şi şcoli.
De subvenţii, spun agenţii economici, ar trebui să beneficieze doar producătorii care vor avea contracte de vânzare-cumpărare cu fabricile, astfel încât ajutorul să ajungă la cei care au muncit şi nu la intermediari.
Vadim Scorobogatco, directorul întreprinderii „Natur Bravo”, care are fabrici de conserve la Cupcini şi Floreşti crede că autorităţile ar putea prelua iniţiativa autorităţilor din Polonia, statul asumându-şi o parte din costul pe care producătorii de conserve trebuie să îl plătească fermierilor:
„La noi nu funcţionează mecanismul de compensare. Eu am discutat cu colegii din Polonia. Acum ei primesc merele practic la acelaşi preţ cu care încercăm noi să le primim. Însă organele de stat vor să pună în funcţie următorul mecanism de compensare a cheltuielilor după următoarea schemă: fabrica primeşte merele cu 3 euro cenţi, iar 7 euro cenţi ca şi compensaţie primesc producătorii de la stat.”
Producătorii spun că dacă statul nu va interveni cu măsuri de susţinere, există riscul ca multe întreprinderi să falimenteze. După interdicţiile impuse de Federaţia Rusă, deja 2 fabrici şi-au sistat temporar activitatea. Ilia Vainrub, directorul uneia dintre ele, Fortuna Plus, spune că încă mizează pe piaţa din Belarus şi Kazahstan. El zice că în Germania, de exemplu, i s-a propus un preţ mult prea mic pentru conserve:
„La ei în magazine o conservă de mazăre se vinde cu 30 de eurocenţi. Eu îi întreb de ce o vând atât de ieftin. Ei primesc 500 de euro la hectar ca şi subvenţie şi compensaţii de circa 50 de procente pentru cheltuielile de producere. Noi, toţi producătorii nu primim nimic.”
Expertul economic Viorel Gârbu se declară convins că statul nu dispune de fonduri suficiente pentru a compensa pierderile suportate de producători, mai ales că economiile au fost folosite pentru măriri de pensii şi salarii. El crede că fermierii se vor vedea siliţi sa vândă cea mai mare parte a producţiei pe piaţa internă, şi în funcţie de raportul dintre cerere şi ofertă, spre sfârşitul lunii august, ori în luna septembrie, preţurile la fructe şi legume vor scădea:
„Agenţii economici o să încerce la maximum să valorifice posibilităţile, fie transformării în sucuri, fie transformării sub altă formă, compoturi, conserve a producţiei agricole. Totuşi, preţurile vor scădea pentru că nu pot fi făcute transformări într-o perioadă scurtă de timp şi atunci anume pentru categoria fructelor şi legumelor care sunt interzise la export către Federaţia Rusă se vor înregistra scăderi de preţuri. Nu au nici o ieşire, producătorii trebuie să-şi valorifice marfa şi aşa sau altfel se va încerca maximizarea sau cel puţin recuperarea costurilor într-o mărime cât mai mare posibilă.”
Asociaţia Producătorilor de Conserve mai propune crearea unui grup de lucru care să monitorizeze situaţia din industria de conserve, iar Banca Naţională a Moldovei să acorde împrumuturi producătorilor, cu dobânzi asemănătoare celor din ţările europene, de circa 4 procente anual, şi o perioadă de rambursare de până la 5 ani. Actualmente, agricultorii iau împrumuturi cu o dobândă de circa 12 la suta şi cu un termen de rambursare care variază de la 3 la 7 ani.
