Uniunea Europeana a impus un nou set de sancţiuni împotriva Rusiei pentru rolul pe care îl joacă în Ucraina, acordul de încetare a focului este mai mult sau mai puţin respectat, dar nu se ştie încă exact când anume aceste sancţiuni vor intra in vigoare. Valentina Ursu a stat de vorba cu analista de la Berlin Anneli Ute Gabanyi.
Europa Liberă: Doamnă Anneli Ute Gabanyi, s-a anunţat deja că Bruxellesul ar putea impune noi sancţiuni împotriva Federaţiei Ruse. În estul Ucrainei se respectă parțial armistiţiul negociat de Kiev şi separatiştii pro-ruşi. Povestea cu aceste sancţiuni este una realistă sau nu tocmai? De fapt o decizie finală ar putea fi luată dacă nicio ţară membră nu se opune acestor restricţii. A fost făcută şi o precizare însă, că sancţiunile impuse pentru rolul jucat de Kremlin în destabilizarea Ucrainei ar putea fi ridicate, dacă acordul de încetare a focului este respectat.
Anneli Ute Gabanyi: „Da. Eu nu cred că o ţară membră a Uniunii Europene mai poate să răstoarne decizia luată. Dar problema este alta, pentru că decizia a fost luată şi de fapt se spune că numai în momentul în care această decizie, luată la nişte discuţii interminabile între ambasadorii ţărilor Uniunii Europene la Bruxelles şi acceptată de către guvernele ţărilor respective, aici nu văd problema, problema este, iarăşi, de percepţie, pentru că deocamdată atâta timp cât această rezoluţie în ceea ce priveşte luarea sancţiunilor nu a fost publicată în Monitorul Oficial al Uniunii Europene, nu intră în funcţie şi s-a spus că s-a stopat, să se mai vadă. Şi aici ajungem la ceea ce aţi spus, să vedem care va fi situaţia pe teren, adică cum se va comporta Rusia şi în ce măsură armistiţiul va fi respectat. Problema este că intrăm în domeniul percepţiilor, pentru că, după părerea mea, acest armistiţiu deja conţine o serie de prevederi, care în măsura în care vor fi puse în practică de către guvernul şi preşedintele ucrainean, vor avea nişte urmări foarte nefaste pentru Ucraina din mai multe puncte de vedere.”
Europa Liberă: Din care anume?
Anneli Ute Gabanyi: „Se cere acolo implicit, dar totuşi destul de clar, recunoaşterea acelor două republici populare, Luhansk şi Doneţk, drept participanţi la negocieri. Ei au şi semnat, însă fără indicarea funcţiei lor, au semnat deja documentul armistiţiului. Deci, se procedează exact aşa cum s-a procedat şi în Transnistria timp de decenii. Încercarea Rusiei fiind întotdeauna de a crea şi de a cere Occidentului să recunoască drept entităţi legitime, în cazul Moldovei, a fost Transnistria, în cazul acesta – Luhanskul şi Doneţkul, drept entităţi legitime şi legale, fără a le recunoaşte din punct de vedere al dreptului internaţional.
După părerea mea, acest lucru prelungeşte ceea ce se întâmplă în momentul de faţă, un război asimetric, respectiv, hibrid, cum se spune, mai nou, adică un război între un stat legal şi legitimat să-şi apere suveranitatea şi integritatea, în cazul acesta Ucraina, cu nişte grupuri de separatişti, indiferent cum îi numim. Acesta ar fi un război asimetric, cum îl întâlnim în multe ţări şi din Orientul Mijlociu. Dar aspectul hibrid este că aceste grupuri nu acţionează de capul lor şi cu forţele lor militare, umane etc., ci sunt ajutate într-un mod nedeclarat de către un al treilea stat, acest stat fiind Rusia.
Exact şi exemplul Transnistriei care întotdeauna se poate urmări. Deci, avem şi nişte negocieri asimetrice sau hibride, cum am văzut în cazul Transnistriei, Rusia putea întotdeauna să se ascundă în spatele teroriştilor, spunând: „Noi am vrea, să ştiţi, să implementăm cutare sau cutare lucru cerut de Occident, dar transnistrenii nu vor sau republica populară, o să se spună, nu dorește acest lucru”.”
Europa Liberă: Aceste sancțiuni fac ca Rusia să fie mai pașnică, să fie mai dornică să găsească o soluție durabilă? Am văzut imediat și reacția venită din partea Moscovei, enunțată de șeful diplomației ruse, domnul Lavrov, care afirma că Moscova va fi datoare să reacționeze la noile sancțiuni anunțate de Uniunea Europeană. El crede că noile sancțiuni sunt un semnal de susținere pentru „partida războinică” de la Kiev.
Anneli Ute Gabanyi: „Aș spune, pentru guvernul de la Kiev care duce o luptă legitimă pentru a-și apăra teritoriul. Dar domnul prim-ministru a mers mai departe și a și spus care ar fi reacțiile Moscovei la niște sancțiuni înăsprite din partea Uniunii Europene și anume că ar interzice companiilor aeriene occidentale să survoleze teritoriul Rusiei, ceea ce ar însemna, de asemenea, costuri în plus pentru aceste companii. Și aici este interesant, adică în Occident se duce o discuție foarte susținută în legătură cu problema sancțiunilor, dacă în general și în timpul istoriei, și în diverse părți ale lumii au avut succes sau nu. Părerile sunt divizate, cei mai mulți spunând că nu au niciun rost. Problema este alta, dacă Occidentul înăsprește sancțiunile împotriva Rusiei, aceste sancțiuni deja ale Occidentului pot lovi și de fapt pot răni, ca să spun așa, și capacitățile economice ale țărilor occidentale, ale țărilor membre UE.
Pe de altă parte, sancțiunile Rusiei, de asemenea, s-a văzut deja, sunt nocive pentru producătorii, pentru industria din țările UE. Dar ce se întâmplă? Țările din Uniunea Europeană sunt țări democratice și acolo astfel de sancțiuni și urmările lor pot fi și contestate de populație sau de anumite grupuri, de industriași etc. Rusia, în schimb, prin tradiția ei, și prin construcția acestui stat, care nu este democratic pur, ca să spunem așa, dacă este democratic, în general, în orice caz, statul nu se teme că acolo populația care, de altfel, este obișnuită să sufere, ar face răzmerițe împotriva deciziilor Kremlinului care sunt în defavoarea economiei sau în defavoarea populației. Pe scurt spus, Rusia poate să sufere mai multe sancțiuni decât, eventual, Uniunea Europeană și încă o construcție făcută din 28 de state ar putea să sufere. Deci, Uniunea Europeană ar putea să dea înapoi prima, dacă această spirală a sancțiunilor ar continua să se învârtă.”
Europa Liberă: Zilele acestea am reţinut o declaraţie pe care o făcea cancelarul Germaniei, Angela Merkel, care spunea că Rusia poate redeveni oricând un partener bun, uşa pentru discuţii rămâne deschisă. Aceasta înseamnă că cea mai puternică, cea mai mare forţă economică a Uniunii Europene ar avea o părere separată?
Anneli Ute Gabanyi: „Nu cred. Pentru că doamna Merkel a spus zilele trecute foarte clar, în faţa fracţiunii creştin-democrate şi creştin-sociale din Bundestag că ea doreşte ca să fie implementate aceste sancţiuni înăsprite. Însă nu uitați un lucru, vorbeam de democraţie, în Germania trebuie luate în consideraţie două lucruri. În primul rând doamna Merkel vorbeşte nu numai partenerilor occidentali, respectiv, și Rusiei, mai ales cu o frază pe care aţi citat-o mai înainte, dar în Germania există şi o oarecare diviziune, care în momentul de faţă nu se vede aşa de clar, între social-democraţi, și ştiţi că ministrul de Externe este un membru al Partidului Social Democrat, domnul Steinmeier, şi doamna cancelar Merkel, membru creştin-democrat.
Iar social-democraţii, mai ales atunci când au fost la putere, împreună cu ecologiştii, au avut o politică extrem de, ca să spun aşa, blândă vis-a-vis de Rusia şi chiar erau gata să facă şi anumiţi paşi înaintea dezvoltării democraţiei Rusiei, spunând: „Hai să dezvoltăm mai întâi relaţiile economice etc. şi în cele din urmă şi Rusia va deveni mai democratică, prin forţa legăturilor pe care le are cu noi şi prin forţa şi a relaţiilor instituţionale”. Deci, nu uităm, ceva reziduuri din această atitudine a social-democraţilor mai apar din când în când. Nu vreau să numesc persoane concrete care de obicei mai scapă astfel de fraze.
Deci, aceasta este un aspect – divizarea ascunsă, dar totuşi existentă în coaliţia la putere în Germania. Al doilea lucru este că doamna Merkel ar dori, şi Germania în general ar dori, să continue să fie privită în contextul UE şi chiar NATO drept acea ţară puternică care este cea mai capabilă în momentul de faţă să medieze între partea occidentală şi Rusia. Deci, mesajul acesta este, într-un fel, mesaj care confirmă faptul că Germania continuă să se vadă în această poziţie de posibil mediator, însă atunci când şi Rusia este gata să cedeze în acest conflict, chiar rezervându-i eventual şi o posibilitate pentru a-şi salva faţa.”
Europa Liberă: Cum îl caracterizaţi dumneavoastră pe liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, din moment ce chiar doamna Merkel a reiterat la postul de televiziune german că intenţionează să menţină o legătură strânsă cu preşedintele rus pentru a păstra dialogul prin toate mijloacele? Dumneavoastră ce calităţi scoateţi în evidenţă?
Anneli Ute Gabanyi: „Personal cred că în momentul de faţă nu este atât de important domnul Putin şi domnul Putin nu este singurul care reprezintă Rusia. Rusia, după părerea mea, va continua pe drumul început acum, va încerca prin dezinformare, prin şiretenie, şiretlicuri diplomatice să-şi atingă ţelul.”
Europa Liberă: Şi care este scopul Rusiei?
Anneli Ute Gabanyi: „Scopul Rusiei în momentul de faţă, văzând clar că nu există nicio alternativă, şi chiar Statele Unite au spus, şi NATO, şi bine că ştim acest lucru, că nu vor să treacă la război din cauza conflictului din Ucraina, Rusia poate liniştită continua. Până ce a reuşit, cel puţin, să-şi realizeze punctele care sunt cuprinse în contractul de armistiţiu, şi anume recunoaşterea, cel puţin tacită, în calitate de negociatori, co-negociatori ai reprezentanţilor republicilor populare.
După aceea, al doilea, recunoaşterea unui statut special de autonomie pentru aceste republici. Şi noi, care cunoaştem conflictul transnistrean, cunoaştem că acest termen a apărut, de altfel, sub egida OSCE, statutul special al Transnistriei în anul 1994. Din acest statut special ştim ce s-a dezvoltat. Adică ce se întâmplă? În momentul de faţă, dacă nu se întâmplă nimic dincolo de status quo, Rusia obţine un nou conflict îngheţat pe teritoriul Ucrainei. Până acum l-a avut în Transnistria, l-a avut în Georgia, l-a avut în Abhazia şi acum, uite, avem un nou conflict îngheţat cu care, după aceea, Rusia poate negocia mai departe. Şi pas cu pas, ţelul ultim, şi acest lucru este de asemenea destul de clar, vor veni răzmeriţe în alte teritorii ale Ucrainei şi incidental acele teritorii, care reprezintă federaţia Novorosia şi în momentul acesta ajungem şi la Trasnistria. Şi de aceea este important să se ajungă până la Transnistria, care după aceea, cred, va fi inclusă în această federaţie, pentru că, în cazul unei Ucraine de Vest, care va rămâne orientată către Occident, Transnistria va fi ca un fel de bucată de brânză într-un sandvici, între un stat orientat spre Vest – Moldova – şi o Ucraină care merge în aceeaşi direcţie.
Deci, Rusia trebuie să se gândească în termen mediu și la salvarea sau aducerea acasă, culegerea pământului „rusesc” transnistrean. Iar Occidentul va mârâi, se va dez-uni, probabil, tot mai tare. Vine iarna și sunt multe țări din Uniunea Europeană care au enorme probleme de a se aproviziona cu gaze, iar în multe cazuri, ale noilor membri UE, Rusia este sută la sută sau optzeci la sută cea mai importantă sursă se aprovizionare de gaze. Și, uite așa, acest conflict înghețat se va extinde, dar Rusia are timp. Acest lucru nu trebuie să se întâmple repede, pas cu pas, bucățică cu bucățică, salami tactics, vom ajunge la acest țel. Acesta este țelul. Și cu acest țel al doilea este năruirea oricărei speranțe a Ucrainei de a se alătura atât Uniunii Europene, cât și NATO pentru că statuturile acestor două organizații spun că „noi nu primim țări ocupate de alte forțe”, respectiv, țări care au conflicte etnice pe teritoriul lor.”
Europa Liberă: Și aștept răspunsul dumneavoastră la întrebarea dacă se va menține dialogul Angela Merkel-Vladimir Putin?
Anneli Ute Gabanyi: „Din când în când, dacă va fi în interesul Moscovei de a câștiga timp, de a trage de timp, eventual, de a mai face niște concesii tactice. Mâna întinsă principial a Germaniei ar putea fi folosită, însă în același timp noi știm că Putin a dezavuat-o pe doamna Merkel în mai multe cazuri, în timpul acestui conflict. Cred că doamna Merkel este mult prea deșteaptă ca să mai aibă iluzii în legătură cu atitudinea principial pașnică și pro-europeană a președintelui Putin și a actualei conduceri de la Moscova.”
