Linkuri accesibilitate

Igor Boţan: „Atitudinea Ucrainei faţă de conflictul transnistrean s-a schimbat radical”


La punctul de control Cuciurgan-Pervomaisk, pe segmentul transnistrean al frontierei moldovene cu Ucraina
La punctul de control Cuciurgan-Pervomaisk, pe segmentul transnistrean al frontierei moldovene cu Ucraina

Moscova susţine că Kievul şi partenerii occidentali ai Chişinăului ar încerca să schimbe principiile soluţionării conflictului transnistrean.

În intervenţia sa de astăzi, ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, i-a acuzat pe ucraineni că în actualul format de negocieri în chestiunea transnistreană, ar încerca să schimbe principiile de bază ale negocierilor, luând partea Chişinăului. „Partenerii noştri în formatul 5+2 de negocieri, inclusiv ucrainenii, din neferice, caută acum să schimbe principiile de bază pentru o soluţie în chestiunea transnistreană şi fac acest lucru în favoarea autorităţilor de la Chişinău, inclusiv în situaţia actuală în care autorităţile de la Chişinău avansează în mod evident către o direcţie nedemocratică”, a spus Serghei Lavrov, într-un discurs ţinut la ministerul de externe. Vasile Botnaru a stat de vorbă cu analistul politic de la Chişinău Igor Boţan, directorul Asociaţiei pentru Democraţie Participativă ADEPT despre poziţia Kievului oficial în problema transnistreană.

Europa Liberă: Cum anume şi dacă s-a schimbat atitudinea Kievului faţă de reglementarea transnistreană după o lungă istorie de mediere a conflictului în moduri oarecum diferite?

Igor Boţan
Igor Boţan

Igor Boţan: „Atitudinea Ucrainei faţă de conflictul transnistrean s-a schimbat radical în ultima vreme. Au existat câteva etape, le putem enumera. A fost perioada din faza fierbinte a conflictului, până în 2005, când Ucraina a fost foarte-foarte loială faţă de regimul de la Tiraspol, elita coruptă din Ucraina beneficia de această gaură neagră, care este Transnistria. În 2005 a intervenit schimbarea şi atitudinea Ucrainei a devenit una pentru soluţionarea problemei transnistrene sub supravegherea Uniunii Europene. Ne amintim de Planul Iuşcenko, făcut public aici, la Chişinău, la 22 aprilie 2005, în cadrul summit-ului GUUAM. Ce prevedea Planul Iuşcenko? Democratizarea Transnistriei, organizarea alegerilor, implicarea OSCE în monitorizare, implicarea Statelor Unite şi a Uniunii Europene în procesul de negocieri, ulterior, urma ca misiunea de pacificare rusească să fie transformată într-o misiune civilă, lucruri care până la urmă s-au regăsit în formatul „5+2”. Şi din acest punct de vedere, Planul Iuşcenko a avut un impact pozitiv, fiindcă Republica Moldova a căpătat, datorită acestui plan şi transformării lui în formatul „5+2”, singura pârghie de control asupra Transnistriei.”

Europa Liberă: Când a venit Ianukovici, adeptul sau satelitul Moscovei, cum s-a simţit Tiraspolul?

Igor Boţan: „Lucrurile nu au degradat, cel puţin. Ne amintim că primul lucru pe care l-a făcut Ianukovici a semnat pe 17 mai 2010, la Kiev, o declaraţie privind soluţionarea problemei transnistrene. În acea declaraţie se regăseau cedările pe care le-a făcut Vladimir Voronin în ajunul alegerilor din 5 aprilie 2010, dar formula care a fost inserată în acea declaraţie a fost preluată de Memorandumul Meseberg, pe care l-a semnat Angela Merkel cu preşedintele Rusiei de atunci, domnul Medvedev. Din păcate, lucrurile nu au evoluat mai mult, dar nici nu au degradat. Ianukovici a început un lucru foarte util pentru Republica Moldova şi Ucraina, delimitarea hotarului pe segmentul transnistrean, lucru care a fost primit în furci de către transnistreni şi de către Rusia.”

Europa Liberă: Acum, când la Kiev sunt la putere protagoniştii Maidanului, ce vedem în schimbarea poziţiei?

Igor Boţan: „Autorităţile de la Kiev privesc Transnistria şi regimul transnistrean ca o ameninţare la securitatea Ucrainei.”

Europa Liberă: La modul practic, ce a făcut Kievul, în afară de faptul că a săpat şanţuri la hotar?

Igor Boţan: „Kievul a introdus anumite bariere în circulaţia transnistrenilor. Pentru că acest lucru poate submina securitatea Ucrainei, în special în regiunea Odesa, care este o regiune foarte vulnerabilă din punct de vedere al intereselor Federaţiei Ruse.”

Europa Liberă: Cu potenţial de Doneţko-Lugansk...

Igor Boţan: „Da. Întreaga regiune Odesa era privită ca parte a Novorosiei, de aceea Ucraina a avut grijă să imobilizeze, dacă putem spune aşa, eventualele implicaţii militare ale Transnistriei. Şi dumneavoastră aţi menţionat săparea acestui şanţ. Lucrul cel mai important, Ucraina a devenit foarte exigentă în privinţa exporturilor din Transnistria, circulaţia liderilor separatişti acum se face doar prin Chişinău. Şi Chişinăul capătă o pârghie foarte importanţă de influenţă asupra situaţiei. A propos, că aţi pomenit de Ianukovici, Ianukovici, cu toate păcatele lui, totuşi anul trecut nu a permis renovarea echipamentului militar rusesc în Transnistria. Și, iarăşi, este un lucru care sugerează că până la discuţia din octombrie anul trecut cu Vladimir Putin, Ianukovici era totuşi orientat spre integrarea europeană şi reglementarea paşnică a problemei transnistrene. Actualmente, aşa cum spuneam, Kievul este cel mai natural aliat al Republicii Moldova în reglementarea problemei exporturilor transnistrene, legate de embargourile faţă de Republica Moldova. Odată ce Federaţia Rusă recunoaşte oficial că Republica Moldova este un stat integru, Federaţia Rusă nu poate delimita exporturile moldoveneşti de cele transnistrene.”

Europa Liberă: Dar vrea să facă aceasta, la fel cum favorizează nişte companii din Găgăuzia.

Igor Boţan: „Sigur. Numai că exportul companiilor transnistrene spre Federaţia Rusă trebuie să se facă cu documente vamale ale Republicii Moldova. Republica Moldova, având drept aliat Kievul în această problemă, evident, creează probleme celor de la Moscova, care nu s-au gândit foarte bine care poate fi impactul acestui embargou. Acum Transnistria, de fapt, într-o anumită măsură, este blocată din cauza acestui embargou rusesc şi autorităţile ruse sunt puse în situaţia să caute soluţii.”

Europa Liberă: Pentru că filtrul este ucrainean.

Igor Boţan: „Filtrul este Ucraina. Ucraina acum se ciocneşte de problemele pe care anterior i le crea Republicii Moldova. Şi dacă Ucraina a devenit un aliat al Republicii Moldova şi oferă perspective de reglementare a conflictului transnistrean, Ucraina însăşi iată că pierde unele regiuni, după calapodul şi formulele pe care Federaţia Rusă le-a folosit în Transnistria şi în Abhazia, în Osetia de Sud. Republica Moldova acum este parte care poate consulta Ucraina, deşi Ucraina a fost parte în procesul negocierilor începând din 1998, cunoaşte toate abordările Federaţiei Ruse şi ale Moscovei. Dar experienţa pe care o are Republica Moldova, experienţă din păcate negativă, acum este împărtăşită cu autorităţile de la Kiev. Deci, Kievul şi Chişinăul acum sunt aliaţi.”

Europa Liberă: Pe plan internaţional Kievul poate să facă ceva deosebit?

Igor Boţan: „Kievul doar trebuie să-şi onoreze exemplar obligaţiunile pe care le are în formatul „5+2”. Chişinăul nu-i cere mai mult, pentru că nici Chişinăul nu este gata pentru o formulă finală de reglementare transnistreană. Cred că reglementarea finală transnistreană va veni atunci când marile puteri se vor aşeza la masa de negocieri, nu ştim când va fi acest lucru, pentru a elabora o nouă arhitectură de securitate în Europa. Până atunci cred că este bine şi pentru Chişinău, şi pentru Kiev ca acest conflict să rămână îngheţat. Chişinăul nu are interesul să creeze în Transnistria crize umanitare. Putem presupune că Chişinăul nu va fi niciodată pregătit pentru intervenţia altor puteri în regiune. De aceea, cred că cea mai bună soluţie este ca acest parteneriat Kiev-Chişinău să fie menţinut, iar abordările să fie coordonate şi onorarea acestor obligaţii să fie exemplară.”

Previous Next

XS
SM
MD
LG