Pe agenda vizitei celor doi preşedinţi figurează o întâlnire cu preşedintele statului, una cu preşedintele legislativului şi alta cu şeful executivului de la Chişinău. Petro Poroşenko se va deplasa apoi în nordul Moldovei, la Bălţi, unde intenţionează să întâlnească reprezentanţii minorităţii ucrainene locuitoare a Republicii Moldova.
„Intenţionăm să susţinem aspiraţiile moldovenilor de integrare europeană”, a declarat preşedintele ucrainean, Petro Poroşenko, citat de serviciul său de presă, cu câteva zile în urmă. Problemele securităţii din regiune devenite explozive după declanşarea crizei ucrainene vor fi un alt subiect de primă importanţă al discuţiilor, aşa cum se arată în relatările ce preced evenimentul.
Vizita celor doi preşedinţi are loc cu zece zile înainte de scrutinul parlamentar de la Chişinău, de al cărui de rezultat depinde în mod crucial, spun experţii, continuarea apropierii Moldovei de UE. Directorul executiv al Asociaţiei pentru Politică Externă, Victor Chirilă, spune că, dat fiind acest context, trilaterala are şi o importantă miză electorală: să sprijine partidele guvernamentale proeuropene care, aşa cum o arată sondajele, se confruntă cu un declin neliniştitor în prag de scrutin:
„Este clar pentru oricine că este o vizită de susţinere pentru Republica Moldova, pentru reformele care au fost iniţiate ca să ne apropiem de Uniunea Europeană şi, desigur, un semnal dat societăţii noastre ca să continue aceste reforme, să persevereze pe calea Uniunii Europene. Astfel ne vom asigura şi solidaritatea politică şi susţinerea financiară necesară din partea Uniunii Europene pentru a trece cu bine de toate problemele politice şi economice pe care le avem în prezent.”
Dacă Bronislaw Komorowski a mai fost la Chişinău în 2012, atunci ultimul preşedinte ucrainean care a vizitat Moldova a fost Viktor Iuscenko şi se întâmpla cu un deceniu în urmă.
Observaţia lui Victor Chirilă legată de acest important amănunt e că până la pierderea Crimeii, relaţia moldo-ucraineană a fost de departe una exemplară, motivul neînţelegerilor având la bază probleme legate de proprietăţile moldoveneşti în Ucraina şi delimitarea frontierei între state.
Două subiecte care consolidează acum aceste raporturi ar fi, la părerea expertului, aspiraţiile comune pro-europene şi pericolul rusesc ce ameninţă ambele state. Victor Chirilă:
„Cred că acum lucrurile s-au schimbat. Ne confruntăm, alături de Ucraina, cu aceleaşi riscuri externe, parcursul nostru european este în pericol acum, anume din cauza faptului că securitatea noastră este extrem de şubredă.”
Europa Liberă: Faptul că Ucraina se confruntă în estul ţării cu o situaţie oarecum similară celei din regiunea transnistreană, ar face administraţia de la Kiev mai solidară? Or pe parcursul anilor a planat o oarecare suspiciune că Ucraina nu a făcut paşi clari în a ajuta Moldova să rezolve conflictul transnistrean, deşi multe depindeau inclusiv de Ucraina. Acum credeţi că poate face mai mult?
Victor Chirilă: „Într-adevăr, Ucraina nu a făcut suficient pentru a soluţia problema transnistreană, care nu este doar o problemă a Republicii Moldova. Acum Ucraina descoperă că această zonă este un pericol şi pentru ea. Dacă ne uităm la ceea ce s-a întâmplat în acest an: anexarea Crimeii, crearea acestor republici separatiste la Lugansk şi Doneţk, cred că Ucraina acum este mai mult ca niciodată interesată ca aceste conflicte îngheţate să nu existe şi să fie soluţionate.”
Trilaterala de joi urmează unei întâlniri de la Bratislava, de săptămâna trecută, a celor doi preşedinţi cu omologul lor moldovean, Nicolae Timofti, care de altfel a şi lansat invitaţia. Acum câteva luni, o trilaterală, însă între premierii moldovean, ucrainean şi român, a avut loc la Kiev. Polonia şi România s-au numărat printre statele europene care au sprijinit cel mai activ în interiorul UE parcursul european al Republica Moldova şi Ucrainei.
