Condamnarea fostului ministru de interne Gheorghe Papuc la patru ani de închisoare cu executare şi hotărârea Curţii Constituţionale prin care a fost interpretată din punct de vedere legal situaţia în care pomenit ex-deputatul Valeriu Guma, condamnat la puşcărie de instanţele române, au trezit discuţii aprinse în mediul juriştilor. Unii vorbesc despre o justiţie selectivă, care se face pentru satisfacţie donatorilor străini.
Din data de 20 ianuarie, poliţia îl caută pe fostul ministru de interne Gheorghe Papuc, condamnat luni la patru ani de închisoare pentru neglijență în serviciu în dosarul 7 aprilie 2009. Deocamdată, oamenii legii spun că ar fi prematura constatarea că fostul demnitar se eschivează de la executarea pedepsei.
După ce a urmărit pretinsul deznodământ, directorul Programului Justiţie de la Fundaţia Soros, Victor Munteanu, a pus pariu cu colegii săi că fostul ministru de interne Gheorghe Papuc nu va sta nicio zi la închisoare. El spune că în această situaţie există cauze obiective şi subiective. Dintre cauzele obiective expertul s-a referit la escortarea din sala de judecată, care, în opinia sa, nu este pusă la punct în Republica Moldova, menţionând că e o situaţie frecventă când o persoană condamnată la închisoare pleacă din sala de judecată, după care oamenii legii îl caută prin ţară pentru a-l încătuşa. Ceea ce ţine de cauzele subiective, Victor Munteanu este convins că generalul Gheorghe Papuc ar putea va ajunge după graţii doar atunci când va exista o aşa-zisă voinţă politică.
„Cazul Papuc este foarte grăitor în ceea ce priveşte calitatea justiţiei. Ştiind în general multe dedesubturi despre funcţionarea justiţiei penale, ştiind că în istoria acesteia noi nu am avut un caz atât de grăitor, prin care un ministru de interne să fie condamnat la executare efectivă, după ce prima instanţă îl achită şi a două îl pedepseşte efectiv la executare. Este un caz fără precedent, care nu se putea, din punctul meu de vedere, întâmpla la intima convingere şi libera decizie a instanţei judecătoreşti. Înţeleg dacă prima îl condamna şi a doua îl achita suspendat. Nu avem o coerenţă în justiţie, doar nu au apărut alte probe între timp. Nu cred”.
Potrivit lui Victor Munteanu, trezeşte suspiciuni sentinţa diferită pronunţată de magistraţi în cazul fostului comisar de Chişinău Vladimir Botnari, condamnat în acelaşi dosar la doi ani de închisoare cu suspendare. Despre ultimul, presa a scris că a coordonat direct din piaţă acţiunile poliţiei. Acest fapt îl determină pe Victor Munteanu să creadă că s-a încercat o condamnare simbolică, ce ar servi drept satisfacţie pentru reprezentanţii societăţii civile şi ai donatorilor străini, care au tot insistat pe acceptarea tacită a impunităţii în dosarul 7 aprilie 2009, adică pe neefectuarea justiţiei. Dincolo de aparenţe, expertul presupune că scopul a fost cu totul altul.
„Transpare aici o altă componentă, un fel de sperietoare. Avem mai multă lume care are păcate în legătură cu 7 aprilie, multă lume din acea guvernare şi care acum are anumite funcţii politice. Şi această sperietoare, ridicată în mijlocul ogrăzii, trebuie să transmită că dacă cu el s-a întâmplat una ca asta, cu alţii cu atât mai mult poate să se întâmple”.
Şi avocatul Valeriu Pleşca, care reprezintă în instanţă familia lui Valeriu Boboc, tânărul care a decedat în urma violenţelor de stradă, spune că probatoriul în dosarul Papuc şi Botnari ar fi fost destul de slab pentru emiterea sentinței de condamnare. El spune că examinarea acestui dosar a fost tergiversată foarte mult şi nu exclude o rejudecare a cazului.
Totodată, avocatul familiei Boboc spune că în cadrul dosarelor de la 7 aprilie s-a făcut justiţie selectivă chiar din prima zi de anchetă: „De la bun început nu s-a pus problema responsabilităţii tuturor persoanelor responsabile, deoarece au fost anumiţi angajaţi ai Ministerului de Interne care au şi rămas la urmărirea penală şi ulterior nu au mai avut niciun statut”.
Cazul fostului deputat Valeriu Guma, condamnat în România pentru corupţie, care şi-a dus mandatul până la sfârșit, are o şi mai vădită relevanţă, la părerea mai multor experţi. Ei spun că influenţa politicului asupra justiţiei nici nu se pune la îndoială. Şi astfel de cazuri trag mult mai greu, spun experții, decât orice rapoarte favorabile care se căznesc să convingă publicul despre succese în reformarea justiției.
