Cu o lună în urmă UE a înghețat sprijinul financiar pentru Republica Moldova, „până la crearea unui guvern capabil să ajungă la un acord cu FMI." Guvernul a fost creat, dar va fi el sau nu în stare să se înțeleagă cu finanțatorii?
Raluca Răducanu, directorul Centrului pentru Studii Est-Europene de la Bucureşti, ne va împărtăși punctul său de vedere. În ce stadiu se află relațiile cu finanțatorii europeni, deci?
Raluca Răducanu: „Exact în punctul în care se aflau înainte de înghețarea finanțării - practic stagnează. Atâta timp cât oficialii de la Chișinău nu vor respecta recomandările oficialilor europeni în ceea ce privește reformele de care Republica Moldova are nevoie, cred că relația nu o să avanseze prea curând sau nu o să avanseze așa cum probabil mulți din cetățenii Republicii Moldova își doresc.”
Europa Liberă: De ce s-a ajuns aici, din punctual Dvs. de vedere?
Raluca Răducanu: „Uniunea Europeană, atunci când se angajează să sprijine un stat, se așteaptă ca la rândul său statul să merite acel sprijin. Situația din sistemul bancar și dispariția faimosului deja miliard a ridicat semne foarte mari de întrebare în ceea ce privește importanța pe care suportul financiar o are în folosul cetățeanului, iar Uniunea Europeană nu poate să argumenteze în niciun fel contribuabilului european faptul că finanțează un stat, dar că proiectele gândite să fie în beneficiul cetăţeanului nu ajung la destinație, ci ajung, eventual, să acopere găurile bugetare create prin furtul din sistemul financiar.”
Europa Liberă: În sensul acesta, nu a creditat cu prea multe încredere Uniunea Europeană Chișinăul până nu demult?
Raluca Răducanu: „Există această ipoteză. Dar Uniunea Europeană nu a creditat cu încredere politicieni din Republica Moldova. Practic, relația dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană este gândită pentru cetățean, în sprijinul cetățeanului. Acum, sigur cetățenii sunt reprezentați de cei pe care îi aleg, dar Uniunea Europeană este interesată în primul rând de mai binele cetățeanului, iar sprijinul pe care l-a acordat oficialilor de la Chișinău l-a acordat deoarece cealaltă variantă de guvernare nu era, din punctul de vedere al statelor europene, nici în beneficiul cetățenilor, nici în beneficiul relațiilor dintre Uniunea Europeană și Republica Moldova, sau în beneficiul unei stabilități regionale.”
Europa Liberă: Acum acest Guvern proaspăt investit de aceleași forțe politice care la un moment dat au reușit să capteze atenția Uniunii Europene, iar apoi, dimpotrivă, să îndepărteze atenția UE odată cu acest furt, acest guvern ce şanse are să apropie Republica Moldova de UE?
Raluca Răducanu: „Uniunea Europeană are această experiență de negociere cu state care au trecut printr-un regim comunist. Şi România a fost în situația în care era cunoscută mai degrabă pentru corupție decât pentru reforme. Uniunea Europeană are know-how-ul să ajute statul să avanseze. Nimeni nu are la Bruxelles așteptări extrem de mari de la politicienii din Chișinău.”
Europa Liberă: Cum ați formula, totuşi, aceste așteptări? Ce vrea, de fapt, Uniunea Europeană de la Chișinău?
Raluca Răducanu: „În momentul de față Uniunea Europeană vrea reforme, care să garanteze bunăstarea cetățenilor și care să garanteze un stat stabil cu care să se poată discuta și să se poată negocia în viitor.”
Europa Liberă: Dar nu e naiv să credem că niște politicieni, care au admis ca lucrurile să se deruleze în așa măsură încât a fost posibil jaful de la bănci, să poată face ceva ca să redreseze situația? Ar însemna să-și taie creanga de sub picioare… Nu e naiv să credem că e posibil?
Raluca Răducanu: „Adrian Năstase, fostul premier al României, a purtat negocieri pentru aderarea României la Uniunea Europeană şi au fost negocieri importante, dar Năstase ulterior a ajuns la închisoare. Probabil se va întâmpla la fel și cu Republica Moldova.
Nu cei care negociază acum sunt cei care vor duce Republica Moldova spre Uniunea Europeană, cel mai probabil nu ei vor semna un eventual Tratat de Aderare. Sarcina lor revine, dacă și-o asumă, să meargă în direcția aceea și, până când apar alți politicieni, aceștia sunt cei delegați de popor să-l reprezinte. Prin urmare, Uniunea Europeană nu poate să negocieze cu nimeni altcineva, negociază cu cei care au funcții politice aici. Uniunea Europeană nu are cum să inventeze un politician pe care să-l aducă în Republica Moldova, să-l impună și să negocieze cu el. Este un proces firesc. Într-adevăr, se simte nevoia unui dialog cu politicieni ceva mai responsabili și în care și populația să aibă încredere. Dar până când aceștia nu apar sau nu se decid să apară, altă soluție nu există.”
Europa Liberă: În timpul apropiat șansele ca această relație moldo-comunitară să se dezvolte, să evolueze spre bine, care sunt? Care ar fi următorul pas?
Raluca Răducanu: „Următorul pas sunt reformele. Dacă vor exista reforme cât de mici, nu cere nimeni să se schimbe Moldova radical peste noapte, dar dacă politicienii de la Chișinău vor fi convingători și vor crede în primul rând ei că pot să facă lucruri bune, și vor încerca să le miște, din partea Uniunii Europene există tot sprijinul. Dar nu i-aș sfătui să creadă că mai pot să păcălească în vreun fel Uniunea Europeană. De fapt, ei nu au reușit să o păcălească nici până acum, doar că Uniunea Europeană a ales să închidă, dacă vreți, ochii pentru binele cetățenilor. Poate că nu a fost cea mai înțeleaptă decizie, dar aceasta a fost la momentul acela.
Acum, în schimb, cred că politicienii de la Chișinău vor trebui să-și asume reforme, altfel relația cu Uniunea Europeană va stagna. Finanțările din partea
Nu văd altă posibilitate de dezvoltare a Re. Moldova în afara unui parteneriat cu FMI sau cu UE...
Uniunii Europene nu vor veni, pentru că nu există nicio modalitate prin care să poți să argumentezi finanțarea unui stat în privinţa căruia nu ai niciun fel de garanție, iar politicienii de la Chișinău vor fi nevoiți să suporte efectele propriilor decizii.
Sinceră să fiu, nu văd altă posibilitate de dezvoltare a Republicii Moldova în afara unui parteneriat cu Fondul Monetar Internațional sau cu Uniunea Europeană. Guvernul Streleţ (Valeriu Streleţ, prim-ministrul nou desemnat al AIE3) va trebui să se autodefinească și să ne arate cât de însuflețitor este. Dacă se vor respecta cerințele Uniunii Europene și dacă se va respecta planul de acțiuni, și dacă se vor respecta cerințele din Acordul de Asociere, atunci există șansa ca Republica Moldova să beneficieze de stabilitate și să beneficieze de suportul financiar de care are foarte mare nevoie.”
Europa Liberă: Și dacă nu, cum vedeți parcursul acestui Acord de Asociere?
Raluca Răducanu: „Dacă nu, lucrurile vor stagna până când vor veni alți politicieni care vor hotărî să îl implementeze, sau până când vor veni alți politicieni care se vor hotărî să-l denunțe și să renunțe la el. Eu am totuși încredere că lucrurile se vor mișca în sensul apropierii de Uniunea Europeană, chiar dacă nu radical, nu peste noapte, dar am încredere că nu este nimeni atât de iresponsabil, încât să-și dinamiteze relația cu Uniunea Europeană și să-și dinamiteze practic șansele de dezvoltare a Republicii Moldova.”
Europa Liberă: La relația moldo-română m-aș referi și aș vrea să Vă întreb: doi cercetători români, Dan Dungaciu şi Petrişor Gabriel Peiu, au lansat o idee de regândire a abordărilor Bucureștiului față de Chișinău. Pe scurt, eu aș fi formula-o în felul următor: nu mai folosim limbaj siropos gen „suntem avocații necondiționați ai aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană, Vă susținem pe toate planurile”, ci pragmatic, iată, facem totul ca să vină aici investițiile, creăm fonduri pentru ca să ajutăm diferite sectoare. S-a văzut dinspre administrația de la București să se schimbe abordarea în sensul acesta?
Raluca Răducanu: „Nu. Relațiile dintre România și Republica Moldova nu au fost și nu vor putea fi niciodată doar pragmatice. Pentru că nu este doar o relație între Guvernul „A” și Guvernul „B”, este o relație istorică îndelungată. Iar România își sprijină în primul rând cetățenii pe care îi are aici, cetățenii care au fost la un moment dat pierduți. Dacă vă uitați peste strategia noastră, strategie de securitate a României, Republica Moldova a rămas o prioritate.
Promovarea integrării europene a Republicii Moldova a rămas o prioritate. Prin urmare, Bucureștiul nu cred că va avea aceiași atitudine pe care o are Bruxelles-ul: ori faceți reforme, ori oprim orice fel de sprijin. Bucureștiul va încerca să caute alte modalități de sprijinire a Republicii Moldova. Dar fără reforme aici și fără ca la Chișinău să se dorească apropierea de Uniunea Europeană, Bucureștiul nu poate face minuni.”
