Parlamentarii moldoveni au acceptat joi cererea procurorului-general ca fostului premier să i se ridice imunitatea în vederea anchetării rolului jucat în furtul miliardului din bănci și alte presupuse fapte de corupție. Mai multe despre joia neagră a unuia din cei mai proeminenți politicieni moldoveni ai ultimilor ani, de la Liliana Barbăroșie.
„De ce să caute Kroll miliardul? Să le ridicăm imunitatea foştilor premieri Vlad Filat şi Iurie Leancă şi să se ocupe procuratura de ei.”
Propunerea a fost făcută în timpul inaugurării sesiunii, joi dimineaţă, de liderul comuniştilor, Vladimir Voronin.
Ceva mai târziu, procurorul general făcea de la tribuna Parlamentului următoarea solicitare:
„Vin în faţa dvs. cu o solicitare care nu a mai fost în istoria Republicii Moldova. Cerem ridicarea imunităţii parlamentare a deputatului Vlad Filat, ex-prim-ministru al Republicii Moldova, spre punerea sub învinuire şi ulterioara trimitere în judecată pentru comiterea unor infracţiuni de corupţie. Avem probe concludente privind implicarea sa în frauda de la BEM.”
Procuratura Generală a distribuit parlamentarilor şi un dosar cu dovezi, cea mai mare parte acumulate, aşa cum a recunoscut ulterior Corneliu Gurin, dintr-un denunţ al omului de afaceri şi primarului de Orhei, Ilan Shor.
Unele din depoziţiile acestuia au fost făcute publice în plen de speakerul democrat Andrian Candu, chiar dacă procurorul insistase ca ele să rămână confidenţiale.
„Potrivit materialelor cauzei penale, în perioada 2010-2012, Vlad Filat, exercitând funcţia de prim-ministru al Republicii Moldova, a estorcat de la directorul companiei Dufremol bunuri şi servicii necuvenite în sumă de 60 de milioane de euro, pentru încetarea unor controale ale instituţiilor statului la această companie, pentru a organiza desemnarea în calitate de consul onorific în Federaţia Rusă a respectivului, pentru permiterea comercializării unor produse petroliere pe teritoriul Republicii Moldova în regim duty free. În perioada 2013-2014, Vlad Filat a primit de la aceeaşi personă bunuri şi servicii în sumă totală de 190 milioane de euro, pentru a determina adoptarea de acte normative ce ar permite emisia suplimentare de acţiuni la BEM, care a condus la pierderea cotei de control în acţionariatul BEM din partea statului şi preluarea controlului asupra BEM de către Ilan Shor.”
Vlad Filat a spus, în apărarea sa, că la originea cererii procuraturii s-ar afla politicianul democrat și omul de afaceri Vlad Plahotniuc.
„Sistemul în Republica Moldova este unul putred din simplu motiv că este controlat de o singură persoană și această persoană nu este altcineva decât Plahotniuc,” a spus Filat în faţa jurnaliştilor.
Ulterior, într-un discurs destul de emotiv în faţa parlamentului, el a continuat să se apere, spunând că acuzaţia s-ar baza pe un fals şi că e victima unui spectacol ce ar ascunde o viitoare schimbare de configuraţie politică în parlamentul de la Chişinău:
„Deschid repede o paranteză şi o închid la fel de repede: dacă consideraţi că o să aduceţi pe altarul viitorului Republicii Moldova o jertfă, eu o să accept să fiu această jertfă. Dar o să vedeţi că este un scenariu bine regizat, din care face parte şi aducerea protestarilor în faţa parlamentului. În perioada următoare o să vedeţi cu ce scop. Pentru ca să fie mai făcut un pas.”
Cererea procuraturii a fost susţinută de toate fracţiunile parlamentare, şi cele guvernamentale, şi cele de opoziţie – în total pentru votând 79 de deputaţi - cu excepţia liberal-democraţilor care au părăsit, în semn de solidaritate cu liderul lor, sala de şedinţe.
După audieri la CNA, Vlad Filat a fost reţinut preventiv, iar Valeriu Streleţ, premierul liberal-democrat căruia Filat a anunțat că îi lasă şi şefia partidului, a declarat ulterior într-o conferinţă că nu-şi poate da demisia, pentru că ţara trebuie să fie guvernată.
Pas care ar putea însemna, aşa cum presupun analiştii, că PLDM rămâne, dezicându-se de Filat, în alianţa de guvernare.
Anticipatele ar putea fi evitate, mai arată previziunile ale experţilor, cel puţin pentru moment, ca urmare a cooptării la guvernare a unor deputaţi separaţi din fracţiunile de opoziţie.
S-a vehiculat însă şi versiunea că democraţii ar putea încerca să creeze o coaliţie nouă, cu cele două partide de stânga din parlament, comuniştii lui Vladimir Voronin şi PSRM-ul condus de Igor Dodon.
