Există cel puțin două abordări complementare în ceea ce-l privește pe noul premier Dacian Cioloș: una dintre ele sugerează că este vorba despre un guvern al președintelui Klaus Iohannis care va lucra în favoarea lui, în vreme ce o a doua susține că actualul șef al guvernului fie își va face un partid nou până anul viitor, fie va prelua Partidul Național Liberal sau va construi pe scheletul acestuia o formațiune reformată. Politicieni importanți alimentează aceste scenarii, nu doar din tabăra celor care s-au declarat de la bun început în opoziție cu Dacian Cioloș, cum este fostul premier Călin Popescu Tăriceanu, acum șef al Senatului, ci și lideri din zona de dreapta, considerată mai aproape de primul ministru.
Copreședinta PNL Alina Gorghiu, spre exemplu, a dat apă la moara speculațiilor atunci când a insistat că le va face „invitații de a intra în Partidul Național Liberal și de a candida la parlamentare” celor care vor face în guvern „o figură frumoasă”, fiindcă nu are „nicio rezervă” să „împrospăteze” partidul cu „resurse tehnocrate”. Altfel spus ne-am putea aștepta ca și Dacian Cioloș, dacă va intra în topul sondajelor să primească o astfel de ofertă.
Totuși premierul a explicat că nu a venit în fruntea guvernului pentru a-și „crea un partid politic” sau pentru a se „prezenta” la alegerile de anul viitor, ci pentru că președintele Iohannis i-a cerut acest lucru și pentru că a „simțit” că poate face echipă cu șeful statului. Pe de altă parte, Raluca Turcan, vicepreședintă PNL a precizat că „Partidul Național Liberal își dorește profesioniști”, dar că „din păcate o parte a societății care nu privește foarte în profunzime lucrurile poate să descurajeze oamenii profesioniști să își asume misiuni în partidele politice”.
Nu există nicio garanție că Dacian Cioloș nu va intra în politică dacă guvernul lui va avea succes și n-ar fi prima dată când s-ar întâmpla acest lucru.
În anul 2000, Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naționale a fost detașat în fruntea guvernului pentru a rezolva, ca și acum, o situație de criză, iar înainte de alegeri s-a înscris în cursa prezidențială, pe care a pierdut-o în final.
Deocamdată Cioloș este foarte preocupat să pună în aplicare câteva reforme, dar lasă să se înțeleagă că nu poate prelua revendicările semnificative cerute în Stradă: astfel alegerea primarilor dintr-un singur tur rămâne așa cum au gândit-o social-democrații, ceea ce înseamnă pe de o parte că în fiefurile acestui partid candidații vor câștiga cu ușurință, iar în altele în care sunt prea multe oferte, cineva poate ajunge primar cu 20 la sută din voturi sau chiar mai puțin.
Eurodeputata Monica Macovei îl critică pe Cioloș că nu vrea să se implice în astfel de modificări de legi, aducându-i aminte că o reformare a clasei politice nu va avea loc dacă pragul de accedere în parlament nu va coborî de la 5 procente la 3, fiindcă noile formațiuni nu vor putea obține acest prag la nivel național.
Nici legea votului prin corespondență nu rezolvă lucrurile, fiindcă, precizeză eurodeputata, românii din afară care vor dori să voteze vor fi nevoiți să facă cel puțin două drumuri la Consulatul României, ceea ce este un inconvenient serios pentru cineva care locuiește la câteva sute de kilometri de capitală sau de locul în care se află reprezentanțele statului român.
Cioloș a răspuns că pentru modificarea legilor electorale nu există majoritate parlamentară și că nu ar fi „onest” ca ele să fie schimbate prin ordonanțe de urgență.
Acesta ar putea fi primul semn al unei altfel de guvernări.
Premierul a adăugat apoi că e important ca executivul să păstreze “un contact permanent” și „periodic” cu principalele grupuri politice din parlament, în absența unui partid care să-l susțină necondiționat.
Ceea ce alarmează însă cel mai mult partidele este declarația primului ministru în care spune că vrea să facă în așa fel încât până la finele lui 2016 „să predea o administrație eficientă și depolitizată”.
Cioloș privește, deci, lucrurile ca un tehnocrat și are obiectivele unui tehnocrat, ceea ce nu înseamnă că nu i s-ar putea deschide apetitul pentru politică. Ideea nu ar fi neapărat rea, ci doar incorectă, fiindcă el a venit pentru o perioadă critică și tranzitorie, nu pentru a intra furând, eventual, startul în fruntea unei liste la alegerile de anul viitor.
