Premierul român Dacian Cioloș i-a spus omologului său moldovean Pavel Filip că România este gata să trimită de urgență ajutoare pentru perioada rece a anului cetățenilor Republicii Moldova. Dar împrumutul de 150 de milioane promis autorităților moldovene va începe să vină când noul guvern va arăta „prin fapte concrete, că este angajat la reforme”. Aflat în mare dificultate financiară, noul premier moldovean a făcut astăzi prima sa vizită peste hotare acolo de unde ajutoarele pot veni cel mai rapid, dacă va fi convingător.
Republica Moldova ar trebui să vină cu un program de guvernare care să includă elementele Acordului de Asociere la Uniunea Europeană. Aceasta este cerința României, înainte de a oferi orice ajutor financiar Republicii Moldova. Condiția nu a fost spusă cu voce tare în acești termeni, dar ea s-a discutat în spatele ușilor închise.
Noul premier moldovean vizitează București cu gândul că de aici ar putea veni cel mai repede primul ajutor. I-a și spus președintelui Klaus Iohannis: „prietenul bun la nevoie se cunoaște”, adăugând că face prima vizită în România fiindcă își pune speranța în „sprijinul” pe care i-l poate oferi partea română. În spatele discursului de frate aflat în mare nevoie, Pavel Filip este foarte pragmatic și crede că va obține de la București niște bani chiar înainte ca R. Moldova să semneze un acord cu FMI, ceea ce s-ar putea întâmpla cel mai devreme luna viitoare. Ministrul moldovean al Finanțelor a anunțat deja că la Chișinău nu mai sunt bani pentru salarii, iar singura salvare pe termen scurt este România.
Cu toate că atât premierul cât și președintele român au vorbit despre condiționarea ajutorului financiar către R. Moldova, președintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu a anunțat că Parlamentul României „va analiza cu prioritate” solicitarea trimisă de Klaus Iohannis în legătură cu împrumutul de 150 de milioane de euro pe care guvernul de la București a decis să-l acorde R. Moldova. Tăriceanu crede că banii românești îi vor da „un respiro” guvernului de la Chișinău în negocierile pe care le va avea cu FMI și Comisia Europeană, dar nu e clar că ajutorul financiar ar putea ajunge atât de repede acolo, pentru că nu toți actorii politice se grăbesc atât de tare care Tăriceanu.
În discuție este împrumutul pe care președintele Iohannis a refuzat să-l acorde R. Moldova în luna noiembrie: un acord de asistență rambursabilă pentru finanţarea deficitului bugetar şi refinanțarea datoriei de stat. Împrumutul se acordă în maximum trei tranşe, iar scadența fiecăreia dintre acestea este de maximum 5 ani.
Totuși premierul Dacian Cioloș a precizat după întâlnirea cu omologul său moldovean că România condiționează acordarea primei tranșe de „măsuri concrete care să demonstreze voința de reformă”. Lista cu măsurile pe care cabinetul Cioloș le așteaptă din partea guvernului de la Chișinău va fi trimisă până la finele acestei săptămâni. Prima tranșă este de 60 de milioane de euro și depinde atât de rapiditatea Parlamentului, cât și de rezultatele vizitei Fondului Monetar Internațional la Chișinău.
Din acest punct de vedere, Pavel Filip nu și-a atins scopul vizitei și nu i-a convins pe înalții oficiali români că „prietenul bun la nevoie se cunoaște”, mai ales că premierul Cioloș s-a consultat în privința acestei chestiuni cu Johannes Hahn, comisarul european pentru vecinătate. Președintele Klaus Iohanns i-a transmis la rândul său șefului guvernului de la Chișinău că este nevoie de o „angajare serioasă” a executivului moldovean „în planul reformelor, implementării angajamentelor europene, garantării statului de drept și progreselor economice”.
Discursul premierului Pavel Filip care sugera disperarea noului cabinet de la Chișinău în fața crizei a primit din partea Bucureștiului un răspuns rece, dar angajant: România va ajuta cu bani R. Moldova, dar mai înainte vrea să vadă în ce parte merge noul guvern moldovean și care vor fi rezultatele negocierilor cu Fondul. Apoi România va începe să livreze în tranșe cei 150 de milioane de euro promiși, pe baza unei liste de lucruri pe care executivul de la Chișinău trebuie să le pună în practică. „Bățul și morcovul” este noua strategie a României față de R. Moldova: republica de peste Prut este pedepsită dacă nu face progrese sau dimpotrivă este răsplătită dacă pune în practică programul său european.
