Sistemul juridic din România se află în criză după ce Curtea Constituțională a decis că interceptrările și monitorizările tehnice nu mai pot fi făcute de Serviciul Român de Informații, în plus SRI devine organ de anchetă penală în cazurile care țin de siguranța națională, o prerogativă pe care ofițerii acestui serviciu și-o doreau de mult. Ordonanța de Urgență prin care guvernul a încercat să salveze lucrurile este pusă de tot mai mulți observatori sub semnul întrebării, iar parchetele cer bani de la executiv pentru a angaja oamenii necesari care să facă munca ofițerilor SRI. Sistemul tehnic, numit Centrului Național de Interceptare a Comunicațiilor care ar fi costat un miliard de euro, rămâne deci în proprietatea Serviciului Român de Informații, dar va fi mânuit de procurori. Fostul președinte Traian Băsescu atrage, însă, atenția că ar putea fi vorba despre o capcană, fiindcă nu pot fi trecute prin Ordonanțe de Urgență modificări care afectează drepturile omului, iar avocații angajați deja în procesele penale aflate pe rol „vor exploata la sânge” prevederile Constituției în acest sens. Fostul șef de stat susține că prin această Ordonanță de Urgență se vor produce daune „majore” unor dosare importante.
Ministra Justiției, Raluca Prună a răspuns în schimb că Ordonanța nu doar că nu „restrânge drepturi și libertăți”, ci tocmai „le face efective” și că „discuția despre drepturile omului e un lux teoretic” dacă urmărirea penală și combaterea infracționalitpții sunt „slabe”. Această declarație, luată fragmentat de șeful Senatului, Călin Popescu Tăriceanu l-a făcut pe acesta să-i ceară demisia ministrei Justiției. Doamna Prună voia să spună că într-o justiție devenită nefuncțională a vorbi despre drepturile omului ar putea fi inutil. Nu este vorba despre o exprimare nefericită, ci și despre o viziune mai generală asupra întregului tablou.
De fapt Ordonanța de Urgență a făcut lucrurile doar pe jumătate: fiindcă fie guvernul nu a avut destulă forță să impună înființarea unei instituții independente care să preia întregul sistem tehnic de la SRI și să-l pună în slujba Justiției; fie Serviciul Român de Informații nu a vrut să cedeze, considerându-se oricum o victimă după ce Curtea Constituțională nu i-a mai dat voie să se implice în anchetele penale, nici măcar cu suportul tehnic. Probabil că Serviciul Român de Informații a negociat în forță, după cum rezultă și din textul refăcut al Ordonaneți de Urgență, după discuția din Consiliul Suprem de Apărare a Țării .
Într-un fel această schimbare readuce SRI, în materie de prerogative, la forma sa din perioada comunistă, fiindcă Serviciul este transformat în organ special de urmărire penală cu atribuții în cazurile de siguranță națională și terorism.
Ministra Raluca Prună a argumentat această adăugare de prerogative pentru SRI prin agenda europeană de prevenire a actelor de terorism și prin conservarea mandatelor de siguranță națională.
De fapt este vorba mai degrabă de o reușită a SRI, care a reușit să-și păstreze sistemul de interceptare sub umbrela propire și care a primit prerogative suplimentare, ca recompensa pentru că nu i se mai dă voie să participe la anchetele penale, nici măcar prin intermediul ascultărilor.
