Executivul de la Chișinău a inițiat un plan de acțiuni ambițios pentru anul 2016, cu impact în domeniu social și medical. Drept urmare, medicamentele ar putea să se ieftinească, iar piața de produse farmaceutice se va diversifica.
Intenția guvernului, anunțată cu titlu de promisiune, de a completa lista de medicamente compensate cu 50 de produse utilizate frecvent a generat noi așteptări în mediul plătitorilor de poliță de asigurare medicală. Beneficiarii promisei extinderi urmează să fie întâi de toate, persoanele vârstnice, cele care suferă de boli cronice și pacienții internați în instituții medicale.
Totuși, modul în care vor fi alese noile produse compensate, va proba discernământul și sinceritatea factorilor decizionali. Cel puțin așa crede președinta Asociației Farmaciștilor, Maria Cojocaru-Toma, care este de părere că autoritățile trebuie să se îngrijească și de stăvilirea exceselor, de orice fel. Cum ar fi bunăoară, prescrierea unui număr excesiv de medicamente, numită în limbajul doctorilor polipragmazie.
„Vorbim tot mai mult de polipragmazii, de incorectitudinea tratamentului, utilizare nerațională a medicamentelor. Vorbim și de o colaborare medic-farmacist-pacient, corectitudine, utilizarea rațională a medicamentului.
Corect ar fi să se aleagă după standarde de tratament. Pentru pneumonie – acesta e standardul de tratament, pentru hipertensiune este altul. Să se selecteze conform standardelor de tratament și nu conform intereselor de cartel și de companii.”
Acum, nomenclatorul oficial întrunește aproape o sută de denumiri internaționale de preparate compensate. Pe an pentru aceste medicamente se cheltuie peste 3 milioane de lei, cifra urmând să crească cu cel puțin un milion și jumătate după aplicarea măsurilor din planul Executivului. În același timp, datoria Ministerului Finanțelor către Compania Națională de Asigurări în Medicină a atins în februarie cifra de peste 144 de milioane de lei.
Guvernanții mai promit o scutire de taxe vamale pe materia primă importată de producătorii autohtoni de medicamente, ca să îi motiveze pe farmaciști. Actualmente, aceștia suportă un adaos între 5% și 15 la suta din preț impus de autorități la începutul anului 2015.
Președintele Asociației Producătorilor de Medicamente din Moldova, Valentin Tofan, a declarat pentru MedNews că a așteptat demult această decizie. „De trei ani explicam autorităților că o taxă vamală are menirea să protejeze producătorul autohton”, a conchis Tofan.
Anul trecut, un grup de proprietari și manageri de farmacii din zonele rurale au lansat un apel prin care au reproșat autorităților că ar face „jocul” rețelelor farmaceutice mari și că extinderea acestora riscă să sufoce micile farmacii din sate, după ce abia s-au pus pe picioare. Iată ce spune coordonatoarea de programe de la Centrul pentru Politici și Analize în Sănătate (Centrul PAS) Rita Seicaș:
„Pentru localitățile rurale ar fi nevoie să se facă o analiză ca să se vadă care localități nu au asistență farmaceutică. În același timp, în localitățile rurale unde sunt deja unități farmaceutice independente să fie văzute problemele lor pentru ca ele să nu dispară. Pentru localitățile unde acestea nu sunt – să se discute cu sectorul privat pentru a găsi acele instrumente sau stimulente ca privatul cu rețelele farmaceutice dezvoltate să vină și în localitățile rurale.”
Odată cu extinderea listei de produse farmaceutice compensate guvernul vrea să obțină și ieftinirea medicamentelor, chiar după data de 1 aprilie, când urmează a fi aplicat adaosul comercial regresiv. Ce înseamnă asta? Cu cât medicamentul este mai scump, cu atât taxa pe valoare adăugată (TVA) va fi mai mică. Astăzi, TVA-ul este de 40 la sută, indiferent de prețul medicamentului.
Farmaciștii speră ca cea mai recentă promisiune a Executivului nu le va fi pusă în cârcă în totalitate, ci va fi parte a unei abordări sistemice, ce exclude populismul de scurta durată.
De altfel, iată ce se constată într-o analiză a sistemului sănătății pentru 2015, publicată de Organizația Mondială a Sănătății:
„În ultimii zece ani, în Republica Moldova au fost inițiate multe politici de sănătate similare cu cele de peste hotare, însă marea lor majoritate nu a fost implementată sau impactul lor nu a fost evaluat sistematic”.
