Săptămâna aceasta Platforma „Demnitate și adevăr” a înmânat Comisiei Electorale Centrale o listă cu 400.000 de semnături în favoarea ținerii unui referendum pe mai multe teme de interes național. Evenimentul a fost prezentat de activiștii DA și de suporterii lor ca o mare realizare și ca o premieră în istoria democrației moldovene. Ion Sturza, de exemplu, a scris că de acum înainte „Moldova nu va mai fi la fel”, căci Platforma DA a „fisurat sistemul”. Alții cred însă că succesul campaniei de culegere de semnături are valoare mai mult simbolică, pentru că este puțin probabil ca referendumul să aibă loc.
În ciuda eforturilor depuse de activiștii şi susținătorii Platformei „DA”, plebiscitul în favoarea căruia ei au adunat miile de semnături s-ar putea împotmoli la CEC. Din cauza unei inadvertențe legale, CEC ar putea invalida semnăturile ca fiind neconforme Constituţiei.
Experți avizați mi-au explicat că norma (art.141) din Legea Supremă care stabilește numărul necesar de semnături a fost gândită pentru judeţe, nu și pentru raioanele în care actualmente este împărțită administrativ Republica Moldova.
În unul din alineate, legea spune că ar fi suficiente 200 de mii de semnături pentru declanșarea referendumului, iar în altul - că acestea ar trebui în mod obligatoriul colectate, câte 20 de mii, din jumătate de unități teritorial – administrative. Cum Moldova este structurată în raioane, ar fi vorba de 18 unități.
Ca să fi respectată această prevedere, Platforma „DA” ar fi trebuit să adune 360 de mii de semnături. La CEC au fost prezentate chiar 400 de mii de semnături. Numai că fără să respecte condiția celor 20 de mii per raion.
Argumentul grupului de iniţiativă este că legea conţine o greşeală care trebuie înlăturată şi că ar trebui să se revină la cuantumul de 5 mii de semnături per raion cum a fost până în 2000. Aceste argumente le-a formulat membrul grupului de iniţiativă, Nicolae Gârbu, fost membru al CEC:
„Judeţe erau 12, iar acum sunt 35 de raioane, deci artificial s-a mărit acest număr. Dacă înainte trebuia din 6 unităţi, judeţe, să adunăm aceste 20 de mii de semnături, acum trebuie din 18 unităţi teritorial administrative. Noi ne-am încadrat, doar că sub legea veche. Pur şi simplu este imposibil să aduni 360 de mii de semnături din 18 raioane. Noi am umblat din uşă în uşă. Oamenii masiv sunt plecaţi peste hotare.”
Nicolae Gârbu ne-a spus că se mizează acum pe susţinerea unor deputaţi care să ceară Curţii Constituţionale revizuirea normei buclucașe:
„Este pregătită o sesizare. Urmează să vedem cine din deputați va avea curajul să înainteze Curţii Constituţionale această sesizare de interpretare a art. 141 din Constituţie. Curtea trebuie să facă lumină. Dacă nu punem punct odată şi pentru totdeauna la acest articol, atunci noi restrângem cetăţenii în dreptul de a se exprima şi de a participa activ la treburile statului.”
Mai mulţi experţii susţin că o eventuală sesizare la Curtea Constituţională va fi respinsă, cel mai probabil. Or există deja un precedent. În 2015 o sesizare similară din partea unui grup de deputaţi socialişti, care au cerut magistraţilor să clarifice care este numărul minim necesar de cetăţeni pentru iniţierea revizuirii Constituţiei, 200 sau 360 de mii, a fost declinată fără examinare. Curtea a invocat atunci că s-a pronunţat deja la acest subiect, în 2008, răspunzând unei sesizări din partea deputatului Vlad Filat. Curte a decis în 2008 că norma constituţională nu conţine „ambiguităţi, imprecizii sau neclarităţi” şi că parlamentul ar trebui să soluţioneze problema prin modificarea normei constituţionale.
Fostul preşedinte al Curţii Constituţionale Victor Puşcaş consideră că la acea vreme magistraţii au luat o decizie pornind de la competenţele lor. Puşcaş afirmă însă că actuala componenţă a Curţii, a avut ocazia să revadă norma buclucaşă, atunci când a anulat procedura de alegere a preşedintelui de Parlament:
„În hotărârea din 4 martie Curtea Constituţională avea toată posibilitatea ca să repare această greşeală şi să revină la situaţia iniţială. Acum în art. 141 e înscris 20 de mii, dar era 5 mii. Norma care e în vigoare era prevăzută pentru judeţe. Iată dacă s-ar fi putut gândi Curtea Constituţională şi să scoată ţara din încurcătură. Dacă a mers la recunoaşterea neconstituţionalităţii unor prevederi, putea şi aceasta să o recunoască neconstituţională.”
Unii comentatori avansează ipoteza că inițiatorii plebiscitului, chiar dacă nu vor trece de filtrul CEC, oricum vor fi în câștig, după ce şi-au testat aderenţa, dar au şi fortificat-o prin revendicări pe placul alegatorilor.
