Așadar, avem până acum 3 candidați anunțați pentru alegeri prezidențiale directe despre care nu știm încă nici când vor fi, nici de câte semnături va avea nevoie un candidat pentru a intra în cursa şi nici cum vor fi ele organizate. Știm doar cu siguranță că vor fi alegeri directe şi ca până ce va depune jurământul noul președinte, domnul Nicolae Timofti va îndeplini interimar această funcție. O relatare despre necunoscutele acestui scrutin.
La sfârșitul săptămânii trecute, parlamentul a creat un grup de lucru care ar urma să inițieze ajustarea legislației electorale la decizia Curții Constituționale de a restabili dreptul cetățenilor de a-şi alege președintele. Ulterior, spune membrul grupului, deputatul liberal-democrat Valeriu Ghilețchi, după adoptarea modificărilor, legislativul va decide când ar putea fi organizat scrutinul pentru alegerea președintelui:
„Este încă prematur să vorbim despre data exactă a alegerilor prezidențiale directe. Curtea constituțională a revigorat Codul Electoral din 2000, dar acele prevederi care au fost revigorate, ele nu corespund întru totul deja cu Codul Electoral modificat pe parcursul acestor ani, spre exemplu durata unei campanii, modul de înaintare a candidatului va trebui reevaluat și probabil modificat. Când va fi tabloul clar, se va putea lua o decizie cu privire la data alegerilor. Cred că parlamentul va avea nevoie de o lună, două, cel puțin, pentru a face aceste modificări.”
Până acum, Președintele Curții Constituționale, Alexandru Tănase, precum și spicherul Andrian Candu au spus că următorul șef de stat ar putea fi ales în toamnă. Este scenariul pe care îl admite și Valeriu Ghilețchi, cel care vorbește despre un eventual scrutin prezidențial organizat la sfârșitul lunii octombrie.
Pe de altă parte, remarcă expertul în drept constituțional, Nicolae Osmochescu, dacă magistrații au restabilit textul constituțional de până la modificarea operată de comuniști în anul 2000, atunci alegerile pot fi stabilite pentru sfârșitul lunii iunie, începutul lunii iulie. Iar ajustările de ordin legislativ, crede Nicolae Osmochescu, nu au cum să împiedice acest proces, doar dacă deputații nu merg deliberat pe această pistă:
„Se poate de încadrat la sfârșitul lunii iunie, începutul lunii iulie alegerile. Eu înțeleg că parlamentul vrea să demonstreze că-i mai catolic decât Papa de la Roma și vor să introducă modificări în codul electoral, invocă diferite justificări cvasi juridice, mai mult cu caracter politic. Anunțați data alegerilor, pregătiți-vă de alegeri și faceți modificările necesare. Eu întotdeauna am fost de părerea că crearea oricărei comisii se face atunci când vor să tărăgăneze sau să prăvale, de fapt, o problemă.”
Nevoia de amendare a legislației până la stabilirea datei alegerilor prezidențiale este în opinia analistului Anatol Țăranu argumentul plauzibil la care a recurs guvernarea pentru a justifica tărăgănarea procesului:
„Alegerile prezidențiale vor avea loc pe parcursul acestui an, dar într-o perioadă care îi va favoriza maximal pe acei care sunt autorii adevărați a acestei decizii și care au comandat această decizie a Curții Constituționale. Depinde de calculele staff-urilor electorale. Ca rezultat, guvernarea a potolit într-un fel spiritul protestatar și a câștigat acest răgaz de timp pentru a se pregăti mai bine de alegerile prezidențiale, inclusiv pentru ca să fie băgată zâzanie în tabăra adversarilor politici.”
Într-o analiză semnată de experții Promo Lex, aceștia notează că termenul limită pentru desfășurarea alegerilor prezidențiale este 19 iunie 2016, dacă se ia în calcul legea în vigoare din anul 2000. Autorul, Pavel Postică susține că indiferent de ajustările la care va purcede legislativul, trebuie să existe o claritate și o hotărâre a privind data alegerii președintelui, altfel planează suspiciunea unui joc politic ascuns.
