Liderul partidului Democrat din Moldova Marian Lupu a declarat recent că Moldova va fi pregatita să-şi inainteze candidatura pentru a adera la Uniunea Europeana in anul 2019, cind România va detine preşedinţia prin rotatie a Uniunii Europene. Inalti oficiali de la Chisinau au mai avansat si in trecut date despre candidatura Moldovei la Uniunea Europeana, deși unii politicieni de la Chişinau au pledat pentru denunţarea Acordului de Asociere cu UE şi Acordului de Liber Schimb, pentru că semnarea acestora a fost făcută în pripă, fără organizarea unui proces de consultare cu poporul. Cît de „realista” poate fi aceasta noua estimare, ştiut fiind ca Moldova nu mai este de ceva timp „povestea de succes” a Parteneriatului estic al Uniunii Europene?
Iurie Leancă: „Constat cu regret că acest subiect începe din nou să fie pus pe agendă, de suspendare, de denunțare. Nu știu dacă cei care folosesc acest limbaj fac o diferență reală între suspendare, denunțare, dacă înțeleg de fapt ce înseamnă aceasta. Îmi pare rău că se lansează în astfel de manipulări. Nu e vorba doar de Acordul de Asociere, deși a-l suspenda juridic este imposibil. Problema este că Acordul de Asociere reprezintă una din cele două soluții pe care teoretic Republica Moldova le are pentru a ieși din situația de criză, pentru a se transforma într-un stat funcțional, pentru a avea un stat unde cetățeanul se simte bine la el acasă. Una s-ar numi integrarea europeană, iar Acordul de Asociere este un instrument extrem de important în a facilita acest proces, în a aplica acquis-ul comunitar, în a aduce standarde, în a stimula comerțul cu țările membre ale Uniunii Europene, în a obține asistență, ceea ce e foarte important din partea Uniunii Europene pentru a promova aceste reforme. Și a doua ar fi integrarea euroasiatică cu aderarea, eventuală, a Republicii Moldova la Uniunea Euroasiatică. Atunci când cineva propune, sau unii ziceau, care se definesc de centru-dreapta, să amâne cu un an, sau alții propun denunțarea, suspendarea, de fapt se vorbește de o alegere strategică a căii de dezvoltare. Eu sper foarte mult că cetățeanul din Republica Moldova înțelege că unica soluție viabilă este integrarea europeană. Am auzit, unii mai ziceau că Acordul de Asociere îl suspendăm, dar regimul fără de vize nu îl suspendăm. Cum așa?”
Europa Liberă: Este declarația pe care a făcut-o liderul socialiștilor Igor Dodon și tot el aducea și argumente, spunând că se pronunță împotriva Acordului moldo-comunitar pentru că ar distruge economia, valorile naționale ale Republicii Moldova.
Iurie Leancă: „Este doar o aberație, scuzați-mă că folosesc acest termen mai puțin diplomatic. Economia Republicii Moldova a fost afectată nu de zona de liber schimb cu Uniunea Europeană. Economia Republicii Moldova a fost afectată, pe de o parte, de sancțiunile impuse de către Federația Rusă, de faptul că nu am fost suficient de competitivi, pentru aceasta e nevoie de investiție, e nevoie de sprijin. Cu astfel de investiții, cu astfel de sprijin, cu astfel de transfer de know-how tocmai vin cei din Uniunea Europeană. Parcursul european mai înseamnă, odată cu avansarea, obținerea statutului de țară candidat, faptul că în Moldova ar veni fonduri mult mai mari structurale, începând cu EMPARD, care, din păcate, întârzie din cauza faptului că în 2015 am intrat în această criză profundă din cauza politicienilor și rânzelor mari, terminând cu fonduri structurale pentru infrastructură, pentru administrație ș.a.m.d. Cine ar putea să ne ajute pe noi din Est, cu astfel de evoluții? Doar un exemplu: cea mai mare problemă a Republicii Moldova este corupția și justiția nereformată. Iată acum, urmează să avem, în câteva zile, recomandările experților europeni care, pentru prima dată, au analizat tot sistemul de drept din Republica Moldova și urmează să vină cu propuneri. Acest exercițiu se face tocmai în cadrul integrării europene. Să presupunem că ne dezicem de Acordul de Asociere. Intervine o perioadă glacială în relația noastră cu Uniunea Europeană. Cine va veni să ne ajute, să facă presiuni? Noi fără presiuni nu putem face reformă în justiție. Cine va fi forța din afară care va vrea să ne ajute, dar, totodată, să ne ghideze în direcția necesară, așa cum a făcut-o în România sau în Țările Baltice? După mine, este o utopie și iresponsabilitate astfel de declarații.”
Europa Liberă: Mulți își mai amintesc despre declarația dumneavoastră, când ați spus că Republica Moldova ar fi intenționat să depună o cerere de aderare la Uniunea Europeană, se pare, încă la summit-ul de la Riga.
Iurie Leancă: „În 2014, atunci când eram prim-ministru, la începutul anului 2014. Așa ne făceam noi prognozele, în baza discuțiilor multiple cu liderii din afara Republicii Moldova.”
Europa Liberă: Pe atunci domnul Marian Lupu, care era partener de coaliţie majoritară, împreună cu dumneavoastră, critica declaraţia pe care aţi făcut-o privind depunerea acestei cereri de aderare. Acum chiar domnul Marian Lupu spune că Moldova va depune cerere de aderare la UE în anul 2019, când România va deţine, prin rotaţie, preşedinţia la UE. Cum comentaţi dumneavoastră această răzgândire a domnului Lupu?
Iurie Leancă: „Am rămas niţel surprins de această declaraţie, nu doar prin motivul că în 2013-2014, atunci când vorbeam că, la summit-ul de la Riga, am putea depune cerea de aderare, în baza unor discuţii pe care le-am avut personal şi la Paris, şi la Berlin, şi la Varşovia, şi la Bruxelles, şi la Bucureşti ş.a.m.d., că aceasta a fost reacţia domnului Lupu, nu aceasta mă miră.”
Europa Liberă: El atunci se arăta ferm convins că o astfel de cerere va fi respinsă de cei de la Bruxelles.
Iurie Leancă: „De aceea am avut aceste discuţii. Tocmai de aceea pregăteam un calendar. Şi aşa era înţelegerea de principiu cu mai mulţi lideri din ţările cheie ale Uniunii Europene, că, după alegerile din 2014, urma să revenim şi să avem discuţii punctuale. Şi aceasta v-o spun cu maximă responsabilitate. Dar ceea ce puţin mă miră este faptul că domnia sa se referă la 2019. Să admitem că alegerile parlamentare vor fi în termen, aceasta înseamnă 2018. Înseamnă că dânsul vorbeşte deja în numele viitoarei majorităţi de după 2018, ceea ce niţel e bizar, ca să zic aşa. Nu doar aceasta mă deranjează. Domnul Lupu cunoaşte foarte bine, i-am povestit personal, atunci când mimam negocierile, imediat după căderea guvernului Streleţ, negocierile de creare a unei noi majorităţi, i-am zic că, în ziua în care a fost votată demiterea guvernului Streleţ, am fost telefonat de către o persoană suspusă de la Bruxelles şi care mi-a zis că, în cazul în care politicienii de la Chişinău se lansează, prin crearea unei majorităţi funcţionale pro-reforme, cu un guvern puternic motivat, se lansează în aceste reforme, și nu doar la nivel de declaraţii, dar şi la nivel de acţiuni foarte şi foarte bine planificate şi desfăşurate, atunci domnia sa îşi lua angajamentul ca până în 2018, subliniez, până la alegerile parlamentare din 2018, Republica Moldova să fie în situaţia de a depune cererea de aderare. Nu prea îmi dau seama de ce acum se amână cu un an, pe o perioadă după alegeri acest termen. Cred că totuşi ar fi bine acum să se lanseze nu în termeni de genul acesta, când vom depune...”
Europa Liberă: Totuşi, Moldova dintr-o istorie de succes a Parteneriatului Estic s-a transformat între timp, aşa cum spun mai multe voci, într-un elev corigent. E tocmai momentul potrivit pe acest fondal, când nu s-a stabilizat încă situaţia social- politică, să vii să spui că ai putea să ceri statutul de ţară candidat?
Iurie Leancă: „Tocmai aceasta spunem. Este mai important acum să ne axăm pe reforme, justiţie, toată lumea ştie: Procuratură, pe economie, regulatori ş.a.m.d., sistemul bancar. Toate aceste condiţii sunt foarte clare. Din câte ştiu eu, atunci când a fost şedinţa Consiliului de Asociere, în 14 martie, la Bruxelles, membrilor delegaţiei moldovenești li s-au spus tranşant aceste condiţii, nu există prea multe elemente necunoscute. Dar aceasta ce înseamnă? Există o atitudine foarte şi foarte sceptică vis-a-vis de capacitatea noastră, din păcate, de a promova aceste reforme, de a ne comporta ca europeni, nu doar la nivel de declaraţii, dar şi la nivel de acţiuni. Pe acest motiv, după mine, este mult mai important, mai responsabil acum să ne axăm pe aceste reforme, să demonstrăm că, într-adevăr, mergem înainte şi cu pas accelerat pe plan anticriză, pe situaţia economică, pe relansarea dialogului politic financiar cu FMI, în primul rând, cu Uniunea Europeană, şi să nu ne lansăm în tot felul de date, care aproape e imposibil să faci orice prognoză când ar fi posibil. Şi nici nu e cazul.”
Europa Liberă: Dar dacă dumneavoastră aţi fi la guvernare, aţi merge să depuneţi o asemenea cerere?
Iurie Leancă: „Din poziţia de astăzi, să depui această cerere înseamnă că cineva o va pune într-un sertar adânc şi se va uita despre ea. Şi aceasta e cea mai rea posibilă evoluţie. Acum cel mai important e să ne axăm pe a face ordine acasă şi a depăşi acest scepticism, această neîncredere care există pe interiorul ţării şi în afara ţării. E mult mai complicat să recâştigi încrederea, decât să începi de la zero, aşa cum a fost în 2009. E complicat, nu e simplu, situaţia regională e foarte complicată, Europa e în criză care ţine de refugiaţi, acte teroriste, dar încă mai e posibil.”
