Acte legislative adoptate sau în curs de adoptare în parlamentul de la Chișinău prevăd că de la toamnă vor exista numai două procuraturi specializate, îndreptate împotriva corupției și criminalității organizate, față de nouă, câte sunt în prezent. Rațiunile acestei reorganizări au fost discutate astăzi din nou la Ministerul Justiției.
Procuraturii anticorupție, așa precum sugerează denumirea instituției i-a fost atribuită sarcina de a combate acest flagel, prin exercitarea urmăririi penale în astfel de cazuri, precum și în cele instrumentate de Centrul Național Anticorupție, și reprezentarea învinuirii în instanțele de judecată.
Urmărirea penală în cazurile de tortură, cu caracter terorist sau cele săvârșite de organizații criminale îi revine celeilalte procuraturi.
În opinia lui Viorel Morari, procuror, membru al grupului de lucru, această specializare va eficientiza mersul investigațiilor și va disciplina procurorii:
„Prin crearea procuraturilor specializate, procurorii sunt responsabilizați pentru rezultatele obținute pe aceste domenii. Nu o să fie posibilă declinarea responsabilității altor organe de drept în domeniul combaterii fenomenului corupției, combaterii crimei organizate.”
Instituirea acestor două structuri este o componentă esențială a reformării procuraturi, proces, care la rândul său depinde de aprobarea în parlament a unei serii de modificări și ajustări legislative. Vladislav Gribincea, cel care conduce grupul de experți și-a exprimat speranța că schimbările ce s-au impus vor fi aprobate de deputați, bunăoară cele care au clarificat atribuțiile ofițerilor de urmărire penală:
„Legislația cu privire la statutul ofițerilor de urmărire penală, de asemenea a fost clarificată, pentru a identifica foarte clar rolul pe care îl are procurorul în conducerea urmăririlor penale exercitate de alte instituții. Scopul a fost de a face clar că procurorii sunt cei responsabili de calitatea urmăririi penale și nu altcineva. Iar în cazul în care calitatea urmăririi penale va avea de suferit, principala persoană care trebuie să răspundă la această întrebare să fie procurorul responsabil de cauză.”
Reformarea procuraturii la nivel legislativ ar urma să fie încheiată până la intrarea în vigoare a legii, la data de 1 august. Este cel puțin convingerea procurorului general-interimar, Eduard Harunjen. În opinia sa, urmează o etapă la fel de complicată, cea de schimbare a atitudinii în rândul angajaților din sistem:
„Reforma organizatorică este importantă, dar nu și suficientă. E nevoie și de o regândire a modului de lucru, de eliminarea factorilor care ar putea permite presiuni sau chiar influențarea procurorului. Degeaba facem instituții noi și reforme, dacă nu facem schimbări și la nivel de personal. Vrem ca în august să avem o structură care să poată lupta eficient cu corupția, dar mai întâi trebuie să ne asigurăm că îi dăm toate instrumentele necesare și că îi asigurăm independența pentru a putea activa liber.”
La dezbateri a participat și șeful delegației Uniunii Europene în Republica Moldova, Pirkka Tapiola. Oficialul a punctat nevoia unui consens pentru aprobarea neîntârziată a pachetelor de legi, dar și necesitatea ca în fruntea procuraturilor specializate să ajungă persoane integre:
„Aș vrea să subliniez importanța ca în aceste poziții cheie să ajungă persoane de o integritate care nu poate fi contestată și care să aibă încredere din partea societății. Acest lucru este în interesul tuturor cetățenilor Republicii Moldova, este ceea ce ar putea duce la creșterea încrederii și în celelalte reforme.”
Cele două procuraturi specializate vor fi conduse de câte un procuror-șef, subordonați adjunctului Procurorului General. Noua lege prevede că procurorul general ar urma să fie numit de șeful statului, la propunerea Consiliului Superior al Procurorilor, pe un mandat de șapte ani. Proiectul de lege care prevede modificarea Constituției în acest sens a primit avizul Curții Constituționale și urmează să fie examinat în parlament.
