„Vocalistul formației a cerut un extinctor și am văzut că din public au încercat să stingă focul cu bere”, spune unul dintre cei care au scăpat din incendiul de la Clubul Colectiv în mărturia păstrată de procurori în rechizitoriul final.
„Nu a avut nimeni un extinctor și nici alt sistem de stingere a incendiului nu știu dacă exista”, continuă martorul, amintindu-și că „stâlpul care s-a aprins, la fel ca și ceilalți stâlpi, era îmbrăcat în burete și practic acest burete se aprinsese”.
La șase luni de la incendiul de la Clubul Colectiv, procurorii Parchetului General au finalizat ancheta: cei trei patroni ai clubului și proprietara firmei de artificii sunt acuzați de ucidere din culpă, în formă agravată și neluarea măsurilor legale de securitate.
64 de persoane și-au pierdut viața în urma incendiului și 150 au fost grav rănite.
Există, însă, mai multe forme de vinovăție, iar Parchetul General se ocupă mai degrabă de ceea ce s-a întâmplat în noaptea de 30 octombrie la concertul trupei Goodby to Gravity, de cauzele imediate ale tragendiei.
Direcția Națională Anticorupție, în schimb, cercetează implicarea sau, mai exact, lipsa de implicare a autorităților în drama care a avut loc acum jumătate de an.
Spre exemplu, fostul primar al sectorului 4 Cristian Popescu Piedone a fost reținut inițial de către procurorii anticorupție pentru abuz în serviciu și fals intelectual în legătură cu autorizarea Clubului Colectiv, inclusiv în ceea ce privește avizele împotriva incendiilor.
Între timp fostul primar a fost eliberat și candidează pentru o nouă funcție. Enervați de intenția sa, membrii Asociației Colectiv au lăsat la finele săptămânii trecute, în fața DNA, 64 de candele, fiecare cu poza unei persoane dispărute în incendiul de la sfârșitul lui octombrie.
Totul însoțit de mesajul adresat procurorilor anticorupție „Nu vă grăbim, doar vă amintim!”. Pe lista lăsată de reprezentanții Asociației se află fostul primar al secotrului 4, pe jurisdicția căruia s-a întâmplat tragedia, dosarul Inspectoratului Special pentru Situații de Urgență, dar și cel referitor la Spitalul de Urgență Floreasca, unde secția ultramodernă de arși a rămas închisă pe toată perioada crizei.
În rechizitoriul întocmit de procurorii de la Parghetul General, se precizează că stingătoarele aflate în incinta Clubului Colectiv erau expirate, iar materialele folosite pentru acustica sălii nu erau tratate cu substanțe rezistente la foc.
Patronul firmei care a renovat clubul le-a explicat procurorilor că proprietarii de la Colectiv au refuzat materialele ignifuge, și le-au preferat pe cele mai ieftine.
Unul dintre patronii Colectiv a mărturisti, conform Rechizitoriului, că știa că buretele menit să reducă ecoul din Club era neignifugat și că, mai mult, ulterior a fost de acord să fie spălat cu detergent, ceea ce l-a făcut extrem de sensibil la foc.
Potrivit procurorilor, patronii de la Colectiv au ignorat intenționat normele de siguranță în scopul obținerii unui profit cât mai mare.
Rechizitoriul mai menționează că „deşi formal s-a interzis folosirea focului deschis, în realitate inculpaţii au permis utilizarea pe scară largă a acestuia în incinta Clubul Colectiv”.
Așadar primii care ajung în fața judecătorilor sunt patronii Clubului Colectiv, dar există o presiune publică pentru grăbirea dosarelor în care sunt implicați oficialităților, cei care au permis funcționarea clubului, dar și cei care au organizat harababura din noaptea fatidică, în care ambulanțele n-au ajuns la timp, spitalele de urgență nu au fost pregătite, nu a fost acționat mecanismul european de urgență, s-a întârziat nejustificat trimiterea celor în stare critică spre clinici occidentale mai bine dotate decât cele autohtone.
