Constatarea aparține experților din cadrul organizației „La Strada”, care apără drepturile femeilor, victime ale violenței în familie și a traficului de ființe umane, dar care din 2010 asistă și adolescenții abuzați sexual. Despre acest fenomen, deseori tăinuit, s-a discutat astăzi la Clubul Jurnaliștilor de Investigație.
De cele mai dese ori, copiii abuzați sexual povestesc istorii asemănătoare: provin din familii cu venituri modeste, sunt crescuți de un singur părinte sau, mai trist, de rude îndepărtate, nu au bani pentru strictul necesar, fiind nevoiți să-și poartă singuri de grijă. Pentru că sunt lesne de ademenit cu te miri ce ajung pradă ușoară pentru abuzatori și pedofili.
Din 2010, organizația „La Strada” a asistat sute de copii - victime ale exploatării sexuale, Experții centrului i-au consiliat pe durata urmăririi penale şi i-au asistat în procese judecată. Soarta acestor copii, spune președinta organizației, Ana Revenco, deseori se pierde printre statistici şi dosare ce operează cu formule birocratice si nu redau nici pe departe dramatismul întâmplărilor.
„Astăzi sistemul este construit astfel încât să satisfacă nevoile sistemului, noi am inventat un registru şi ştim câţi copii avem, noi am inventat o fişă care ne mai permite să vedem şi să facem analiza formelor de abuz, noi avem o instrucţiune care ne permite ca în mod mai transparent să transferăm dosarele de la un specialist la altul. Ok. Dar unde este copilul? Unde este trăirea lui în cadrul tuturor acestor registre, fişe?”
Pentru a reda suferințele prin care trec copiii abuzați sexual, experții centrului „La Strada” au publicat un dosar alternativ la cele ce se regăsesc pe mesele funcţionarilor publici. Un dosar în care pe lângă „statutul social”, „patologiile familiale” sau „venitul lunar” se găsesc răspunsuri la întrebările fireşti: cum te putem ajuta, ce îţi doreşti sau cum crezi că poţi depăşi această problema? Întrebări cărora, continuă Ana Revenco, deseori li se acordă prea puţină atenţie:
„Deseori specialiştii ignoră situaţiile de risc în care se află copiii şi, respectiv, necesităţile acestora. Or, anume ignorarea la o etapă mai timpurie a acelor factori de risc şi neintervenţia, de fapt, ulterior, devin un factor favorizant abuzului şi exploatării”.
Apărătorii drepturilor copilului întruniţi astăzi la Clubul Jurnaliștilor de Investigație s-au arătat convinşi că o atitudine mai umană faţă de adolescenţii abuzaţi sexual i-ar ajuta pe aceştia să depăşească mai uşor problemele prin care trec. Mai ales că îngăduinţa nu necesită bugete speciale, strategii de stat sau instruiri speciale, spune Rodica Coreţchi, reprezentanta Centrului Naţional de prevenire a Abuzului faţă de Copii:
„Pe lângă asta, ei pot să întreprindă un şir de acţiuni care să-i ajute să înţeleagă ce se întâmplă cu un copil abuzat şi care-i gradul de risc. Să discute cu vecinul, cu părintele protector nu cu cel care se prezumă abuziv, de exemplu, să discute cu educatorii de la grădiniţă, să vadă dacă este îmbrăcat, hrănit, pentru că am avut multiple cazuri în care pedagogii au ştiut că copiii sunt abuzaţi dar nu au întreprins nimic.”
Statisticile Centrului Naţional de prevenire a Abuzului faţă de Copii arată că aproximativ unul din cinci copii din Europa devine victima unei forme de violenţă sexuală, iar în 80 la sută dintre cazuri agresorul este o persoană cunoscută copilului. Numai că aceste cifre nu reprezintă adevăratele proporţii ale fenomenului, spun specialiştii, şi asta pentru că, de frică, victimele preferă să tăinuiască tragediile prin care trec.
