Numărul refugiaților ca urmare a conflictelor este cel mai mare din istoria modernă, a informat, luni, Agenția ONU pentru Refugiați, cu ocazia Zilei internaționale a refugiaților. La sfârșitul anului trecut, în 2015, peste 60 de milioane de persoane erau „pe drumuri”, ca refugiați, ca solicitanți de azil în alte țări sau ca „refugiați interni” - o creștere cu 5 milioane față de anul precedent. Altfel spus, fiecare a 113-ea persoană pe planetă.
Poate mai dramatică este o altă interpretare statistică, desprinsă tot din raportul ONU: în 2015, în fiecare minut, 24 de persoane în lume erau obligate să-și abandoneze casele. Și încă o cifră dramatică: jumătate din refugiați sunt copii.
Criza refugiaților a mărit însă și resentimentele xenofobe, mai ales în Europa care s-a confruntat anul trecut cu un aflux fără precedent de refugiați și migranți, a remarcat șeful Agenției ONU pentru refugiați, Fillipo Grandi.
A fost cel mai mare val de refugiați de la al Doilea Război Mondial care a dat naștere la o serie de măsuri controversate de „protecție”, de la legi extrem de restrictive, la limita încălcării drepturilor omului, la garduri și ziduri ridicate în lungul granițelor, a mai remarcat Fillipo Grandi într-un interviu cu Reuters.
În raportul anual ONU, dat publicității tocmai de Ziua internațională a Refugiaților, se mai atrage atenția că peste jumătate din refugiați provin din numai trei țări: Siria, Afganistan și Somalia.
S-a vorbit mult în ultimele luni despre criza refugiaților din Europa, dar cei mai mulți refugiați au găsit adăpost pentru moment în alte țări: în primul rând Turcia, care găzduiește circa 2 milioane 500 de mii de refugiați, urmată de Pakistan și Liban, nici una țări bogate, mai ales după standarde europene.
Când vine vorba de Europa, anul trecut au sosit aici peste un milion de migranți, care au căutat azil mai ales în Germania și Suedia. Este cifra cu care operează Organizația Internațională pentru Migrație, alte organizații vorbesc de cifre mult mai mari.
Pentru moment, valul de migranți spre Europa a fost oprit prin acordul încheiat de Turcia cu Uniunea Europeană, un acord care stă însă pe o bază foarte fragilă: UE a promis Turciei ajutoare în valoare de miliarde de euro, care, susține Ankara, nu se materializează. Mai mult, Turciei i s-a promis și un regim liberalizat de vize pentru țările din spațiul Schengen, promisiune care nu poate fi însă îndeplinită atâta timp cât Ankara nu relaxează anumite restricții impuse libertăților fundamentale în numele luptei cu terorismul.
