Europa Liberă: Ce a stat la baza ideii, domnule Vasilescu, şi de ce, poate, din punctul dumneavoastră de vedere, un asemenea proiect nu este la îndemâna statului?
Dumitru Vasilescu: „În primul rând, cu toţii cunoaştem: copiii în şcolile şi grădiniţele publice din ţară consumă, conform datelor statistice, circa 2/3 din minimul necesar recomandat de fructe şi legume în stare proaspătă. Şi aceasta într-adevăr este o problemă, pe de o parte. Pe de altă parte, noi suntem o ţară producătoare, a doua sau a treia în regiune după volumul producţiei fructelor proaspete, respectiv, avem un potenţial neexplorat de a încerca, de a experimenta în a soluţiona problema consumului redus. Cel mai important ce ne-am propus noi ca scop este promovarea consumului regulat şi în creştere de fructe în stare proaspătă în şcoli şi grădiniţe. Şi, de altfel, este un proiect pentru care avem susţinerea atât a autorităţilor locale, cât şi centrale, dar şi a sectorului privat, în special, pentru că noi vorbim inclusiv de faptul că este nevoie de un produs atractiv şi uşor de consumat pentru copii. Or, noi venim cu gustări din fructe proaspete pregătite gata pentru a fi consumate de copii între orele mesei.”
Europa Liberă: Deci, cu implicarea dumneavoastră, un asemenea proiect devine deja la îndemâna statului? Dar iniţiativa la care sunteţi parte vrea parcă să prindă doi iepuri: să le asigure copiilor din grădiniţe şi scoli un meniu mai variat şi să ajute producătorul autohton. Ce „iepure” e mai important?
Dumitru Vasilescu: „Noi într-adevăr avem două obiective care sunt şi noi le vedem, de altfel, complementare. Este vorba să susţinem producătorii să dezvolte o nişă nouă pe piaţă, anume acea a gustărilor. Şi aici posibilităţile de diversificare sunt foarte multe şi importante, pe de o parte. Pe de altă parte, vrem gradual să sporim consumul de fructe în stare proaspătă în şcoli şi grădiniţe. Noi nu vedem divergenţe între aceste obiective, aici rolul Programului Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD), de fapt, este de a conecta sectorul privat la şcolile şi grădiniţele publice, la copii şi părinţi şi să intermediem, în măsura posibilităţilor, o perioadă relativ scurtă de timp, să intermediem relaţiile dintre sectorul privat – şcoli, grădiniţă, primărie – ca după o anumită perioadă proiectul acesta să devină sustenabil şi să nu necesite intervenţia noastră.”
Europa Liberă: În afară de părinţii copiilor şi de organizatori, cine mai poate contribui financiar pentru realizarea acestui proiect?
Dumitru Vasilescu: „PNUD susţine tehnologic producătorii integral atât la nivel de tehnologii, cât şi la nivel de cunoştinţe. Noi vrem şi trebuie aceste gustări de fructe proaspete să le oferim gratuit copiilor, într-un grup de şcoli şi grădiniţe publice selectate în baza unor criterii obiective. Pentru susţinerea acestui proiect avem nevoie, într-adevăr, de părinţi în special, de şcoli. Și experienţa noastră din ultimele cinci săptămâni de campanie a demonstrat că avem şi un sector privat destul de interesat şi receptiv. Am avut şi avem multe interacţiuni cu companii din sectorul privat, care deja au şi susţinut ideea, inclusiv la nivel financiar. Intenţia noastră este ca până la sfârşitul lunii iulie să acumulăm minimul necesar de fonduri pentru a acoperi câteva şcoli şi grădiniţe selectate din municipiul Chişinău în cadrul acestui proiect-pilot. La momentul de faţă noi deja am reuşit să acumulăm în jur de 90% din minimul necesar, în condiţiile în care PNUD Moldova dublează fiecare leu investit fie de părinţi, fie de sectorul privat.”
Europa Liberă: Cum se pot investi? Cum se pot face donaţii? Acum vorbesc de partea tehnică, practică, astfel încât, poate, părinţi şi nu numai, radioascultătorii care ne ascultă, nici nu ştiţi, donează şi ei sau au donat deja.
Dumitru Vasilescu: „Sigur. Noi în scopul promovării consumului nu doar de mobilizare a fondurilor, dar, în general, am lansat platforma naţională Picivoinici.md, care oferă mai multe posibilităţi, inclusiv tehnice, de a investi sursele proprii fie prin terminalele MMPS, QIWI şi alte disponibile pe piaţă, fie prin transfer bancar, fie pe Indiegogo, pe platforma internaţională unde poate fi făcută plata online şi văzută contribuţia în timp real.”
Europa Liberă: Dar dacă aţi făcut, de exemplu, un calcul, ce sumă ar putea garanta oferirea fructelor pentru un copil pe parcursul unei luni, a unui an?
Dumitru Vasilescu: „Noi am făcut estimările noastre cu ajutorul consultanţilor internaţionali în domeniu. Pentru a asigura un copil timp de un an şcolar integral cu gustări de fructe, în mod regulat, este nevoie de 14 dolari americani, echivalentul în lei ar fi în jur de 270-280 de lei per copil pe an. Suma totală estimată a proiectului pentru ca PNUD, împreună cu companiile din sectorul privat, să putem asigura gratuit aceste gustări timp de un an şcolar este nevoie de circa 20 de mii de dolari. Noi 10 mii de dolari oferim din partea Proiectului, din partea Programului nostru, 10 mii de dolari ne-am propus să mobilizăm local şi internaţional. Deci, din cei 10 mii de dolari pe care vrem să-i mobilizăm, repet, în jur de 90% deja am reuşit să acumulăm. Şi, respectiv, şi pe această cale, evident, îi invităm pe toţi cei care sunt interesaţi, dar cel mai important cei care consideră că pot să contribuie şi pot să ne ajute nu doar în cadrul acestui proiect-pilot, dar înţeleg per ansamblu ideea, importanţa schimbării, îi rugăm să ia legătura cu noi, să doneze, să investească banii proprii. Sau, în caz că nu dispun de surse financiare, cu siguranţă, ne pot ajuta în disemina mesajul, în a face publică informaţia despre acest proiect pentru toţi ceilalţi.”
Europa Liberă: Prima etapa a proiectului a prevăzut selectarea prin concurs a cinci şcoli şi grădiniţe din municipiul Chişinău. A propos, cum a fost acest concurs? Au existat mulţi participanţi? Şi de ce depinde extinderea proiectului dincolo de capitală?
Dumitru Vasilescu: „Probabil, cunoaşteţi din practicile europene şi americane, şcolile, de fapt, procură de sine stătător aceste gustări de fructe, iar administraţia publică locală sau centrală rambursează şcolile pentru aceste procurări. În Republica Moldova aşa schemă nu există, aşa formulă nu există, de aceea şi încercăm noi să intervenim cu acest proiect-pilot. Şcolile eligibile în a participa la programe de acest gen, de fapt, sunt selectate şi în cazul nostru am procedat la fel, sunt selectate în bază competitivă, în baza la trei criterii importante. Primul criteriu este disponibilitatea, chiar dacă şi una modestă, de a contribui financiar din bugetul pe alimentaţie disponibil al şcolii publice sau grădiniţei publice. Doi, este necesar ca cel puţin 10% dintre părinţi să semneze o declaraţie comună precum că sunt de acord ca şcoala lor şi copiii să fie incluşi în acest proiect. Şi trei, foarte important, este declaraţia de răspundere proprie a managerului şcolii cu privire la modul în care acesta sau aceasta vede distribuirea acestor gustări în mod regulat pe intern către copii în condiţii de gratuitate. În baza acestor trei criterii, PNUD a lansat o competiţie publică la sfârşit de mai. Interesul din partea şcolilor este în creştere. Probabil, mulţi aşteaptă să vadă primele rezultate care urmează să vină în septembrie-octombrie, când noi vom începe distribuţia acestor produse gratuit. Noi am avut în jur de 40 de instituţii, şcoli şi grădiniţe, care au manifestat interes din municipiul Chişinău, dintre ele 11 au aplicat la competiţie, primele cinci au fost selectate. Aceasta nu înseamnă că noi închidem proiectul-pilot doar la aceste cinci instituţii. Evident, în condiţiile în care reuşim să mobilizăm mai multe fonduri fie pe piaţa locală, fie internaţională pentru acest proiect-pilot, noi vom include a şasea, a şaptea, a opta şcoală și tot așa. Evident, ne dorim foarte mult şi sperăm foarte mult că, începând cu următorul an şcolar, vom avea un interes în creştere din partea şcolilor şi părinţilor în special, pentru că de acest fapt va depinde şi suportul PNUD pentru extinderea proiectului în alte municipii şi la nivel naţional. Ideea este că, dacă proiectul-pilot se demonstrează a fi cu impact şi eficient, dacă noi reuşim timp de un an să ne angajăm cu părinţii, cu copiii şi într-adevăr să demonstrăm că este posibil să atingem un nivel minim, cel puţin, de consum regulat în rândul copiilor, noi credem că vor fi şi sunt şanse importante de a elabora împreună, de altfel, şi cu guvernul un program naţional sustenabil în acest sens.”
Europa Liberă: Domnule Vasilescu, să sperăm că următorul interviu îl vom realiza întrebându-vă deja despre extinderea proiectului în întreaga ţară. Mulţumim mult pentru amabilitatea de a fi alături de noi în această dimineaţă.
Dumitru Vasilescu: „Cu mare plăcere. Şi vă mulţumim încă o dată pentru deschiderea şi interesul dumneavoastră.”
