Victor Gaiciuc a fost ministrul moldovean al apărării în 2001-2004, după care a fost ambasadorul R.Moldova în Belgia și reprezentant al țării sale la NATO. Ăn interviul realizat de Valetina Ursu, Gaicicu se referă la rezultatele summitului NATO de la Varșovia în privința unei colaborări mai bune dintre alianța militară vestică cu statele membre Parteneriatului pentru pace.
Victor Gaiciuc: „Summitul NATO de la Varșovia a fost important prin aceea că a luat decizii nestandarde, cu toate că erau de așteptat. Eu personal mă așteptam la aceste decizii, fiindcă, încă din 2014, atunci când Crimeea a trecut în componența Federației Ruse, sau unii spun că a fost anexată, alții spun că referendum, dar atunci am înțeles că Alianța Nord-Atlantică a fost surprinsă, nu s-a așteptat la această mișcare a Federației Ruse. Și se cereau unele măsuri din partea Alianței ca un răspuns la acțiunile Federației Ruse în Crimeea și în Ucraina. Și amplasarea trupelor, se spune de patru batalioane, dar 4000 de oameni, totuși aceasta este o armată, Armata Națională are 5000 de oameni. Și amplasarea acestor trupe în Țările Baltice, în Polonia schimbă cu totul tabloul geopolitic.”
Europa Liberă: Acest lucru se întâmplă după ce Rusia e considerată că a provocat anumite situații în regiune, ținând cont și de anexarea Crimeei, și de ceea ce a fost în 2008 în Georgia, și de ceea ce s-a întâmplat în 1992 în Republica Moldova la Nistru.
Victor Gaiciuc: „Această decizie a summitului de la Varșovia se pregătea, se cocea. NATO era normal să ia această decizie de amplasare a trupelor, sistemul pro-, alte măsuri pe care le-a luat Alianța Nord-Atlantică, și la Afganistan referindu-se, și la Siria, Irak, deci, ea a răspuns la toate provocările care există în lume la ziua de astăzi. În măsura posibilităților, desigur. Dar posibilitățile sunt enorme fiindcă 28 de state, cele mai puternice intră în această Alianță, care au un buget de aproximativ 900 de miliarde de dolari. Vă dați seama ce forțe și ce resurse sunt la această Alianță.”
Europa Liberă: Și cât cheltuie Rusia pentru înarmare?
Victor Gaiciuc: „Cifrele pot fi mai vechi, în jur de 30 de miliarde de dolari. Statele Unite ale Americii – 600 de miliarde, de zeci de ori mai mult Statele Unite ale Americii au posibilități. Mi s-a părut mie că în comunicat și în acele declarații pe care le-au făcut oficialii de la NATO, inclusiv secretarul general și președintele Franței au fost cu ușile deschise către Rusia. Deci, ei nu afirmă categoric și nu spun că Rusia este dușmanul lor. Ei spun că acesta a fost răspunsul Alianței Nord-Atlantice, au arătat fermitate, au arătat unire ș.a.m.d. Însă, totodată, ei au spus că imediat cum Rusia îndeplinește cerințele Minsk-2, ei sunt gata să scoată și sancțiunile, ei sunt gata și colaborarea să o deschidă. Fiindcă, în viziunea mea, cu cât mai mult armament va fi în Europa, cu atât e mai periculos. Când este tensiune și sunt concentrate trupe militare dintr-o parte și din alta, nu crește siguranța la oameni. Izbucnirea oricărui conflict militar în această zonă este fatală pentru toți.”
Europa Liberă: Dar sunt și păreri, voci ale analiștilor, comentatorilor care spun că Rusia ar fi semănat vânt și culege furtună.
Victor Gaiciuc: „Noi și așa putem să considerăm. Dar sunt două poziții, poziția Alianței Nord-Atlantice care spun că ei înaintează de atâta că, iată, Rusia a ocupat nelegitim Crimeea. Totodată, Rusia spune că Alianța a promis în 1991 că nu se va extinde spre Est, că nu va plasa trupe militare. În 1997 au încheiat un acord. Deci, şi unii, şi alţii au dreptate. Eu consider că toţi se vor opri, şi Rusia, şi Alianţa Nord-Atlantică, fiindcă concentrarea mai departe a trupelor, această creştere a tensiunii între aceste două părţi nu se termină cu bine. Şi eu cred că îşi dă bine seama atât Alianţa Nord-Atlantică, cât şi Federaţia Rusă.”
Europa Liberă: Acum se discută foarte mult şi despre pericolul, riscul războiului hibrid. Cine e mai implicat şi cine are scopuri pe care le ţinteşte?
Victor Gaiciuc: „Noi prea exagerăm cu pericolul războiului hibrid. Ce înseamnă război hibrid? Folosirea mai multor metode.”
Europa Liberă: Propagandă.
Victor Gaiciuc: „Da. Dar aceasta a fost şi în timpul celui de Al Doilea Război Mondial. Aduceţi-vă aminte de propaganda lui Goebbels, propaganda comunistă, când minciunile, zvonurile distrugeau armate întregi. În arta militară aceasta este foarte bine cunoscut, că nu numai cu lupta sau nu numai cu forţa, numeric, poţi să câştigi, dar poţi câştiga şi inducând duşmanul în eroare.”
Europa Liberă: Ideologic, informaţional.
Victor Gaiciuc: „Pur şi simplu, acum tehnologiile permit de a aduce la fiecare cetăţean o informaţie anumită.”
Europa Liberă: Pe 13 iulie va avea loc summitul Rusia-Alianţa Nord-Atlantică. Va fi mai importantă reuniunea această NATO-Rusia decât summitul de la Varşovia?
Victor Gaiciuc: „Desigur că nu. La summitul de la Varşovia 49 de ţări au fost reprezentate, au discutat, au luat decizii. Noi putem spune că acest summit a fost foarte important şi unul decisiv pentru Alianţa Nord-Atlantică. Dar, totodată, înţelegem că o forţă importantă în lume, o ţară importantă în Europa este Federaţia Rusă, inclusiv prin teritoriu, prin puterea forţelor armate, inclusiv prin interesele sale. Eu cred că va fi o îmbunătăţire a relaţiilor. A fost suspendată activitatea Consiliului NATO-Rusia. Eu cred că încetul cu încetul va fi o dezgheţare, fiindcă mai departe nu ai unde de mers. Aceasta îmi aduce aminte de anii 1939, 1940, 1941, când se concentrau forţe militare şi dintr-o parte, şi din alta şi după aceasta a izbucnit un război. În cazul de faţă eu cred că atât ţările europene, fiindcă nici în Uniunea Europeană nu este un consens pentru a pedepsi Rusia, da, au pedepsit-o, da, au fost acţiuni. Sunt multe ţări, multe voci care şi-ar dori o colaborare cu Federaţia Rusă. Eu consider că e mai bine o pace rea, decât un război bun. Până la urmă se vor crea condiţii pentru a restabili relaţiile de colaborare între NATO şi Federaţia Rusă.”
Europa Liberă: Republica Moldova a fost reprezentată la acest summit de ministrul Apărării, domnul Şalaru, care a şi spus că pentru prima dată la un summit NATO se vorbeşte atât de mult şi despre Republica Moldova. Există şi un paragraf special, individual, care este alocat Republicii Moldova. Despre ce spune acest lucru?
Victor Gaiciuc: „Chiar în ultimii cinci ani de zile, aud întruna: „pentru prima dată...”, „pentru prima dată...”. Absolut nimic nu s-a schimbat. S-au schimbat numai familiile participanţilor, dar, în principiu, în mare măsură şi, practic, şi în deciziile consiliului toată vremea Moldova se sublinia şi noi ne luptam ca anume să fie o propoziţie: „Şi în continuare trebuie să se insiste asupra retragerii trupelor Federaţiei Ruse din Republica Moldova”. Deci, nimic nou sub soare.”
Europa Liberă: Îmi amintesc, în 2004, când aţi fost şi dumneavoastră împreună cu şeful statului de atunci, domnul Voronin, la summitul NATO. Am fost şi eu acolo.
Victor Gaiciuc: „La Praga, Istanbul, Bucureşti a participat preşedintele ţării.”
Europa Liberă: Chiar atunci domnul Voronin, fiind preşedinte, a cerut şi el înlocuirea contingentului de pacificatori, retragerea armatei ruse.
Victor Gaiciuc: „Este normal că Alianţa Nord-Atlantică, avându-ne pe noi ca partener, ne menţionează, acum poate mai mult. S-a menţionat că vor contribui la creşterea apărării Republicii Moldova, potenţialului ţării noastre. Nu văd nimic deosebit în aceasta. Dar foarte corect aţi spus, şi în 2002, Istanbul, şi în 2004 la Praga, am participat, pe parcursul a opt ani de zile la aceste summituri. Sunt foarte interesante, sunt decizii importante. Într-adevăr este o organizaţie unde în jur de 90% din securitatea lumii e în mâinile ei.”
Europa Liberă: NATO are un sprijin aparte pentru modernizarea Armatei Naţionale?
Victor Gaiciuc: „Multe proiecte am făcut, însă NATO concret bani pentru aceasta nu are. Dar sunt ţări partenere, sunt ţări puternice care ne-au ajutat. Ne-au ajutat în multe proiecte, cum este deminarea teritoriului, distrugerea pesticidelor, melanjului şi multe alte proiecte. NATO ne-a susţinut şi eu cred că ne va ajuta şi în continuare. Acum cu specialiştii elaborează strategia militară etc. Ei au posibilitate să ne ajute şi eu nu văd nimic rău în colaborarea noastră cu NATO pe domeniile care nu contravin Constituţiei noastre ca ţară neutră. Fiindcă şi Finlanda, şi multe alte ţări neutre participă strâns la o colaborare cu Alianţa Nord-Atlantică.”
Europa Liberă: De ce Moscova întârzie să-şi retragă trupele ruse din zona transnistreană?
Victor Gaiciuc: „Este acordul din 1992 în care, spre regret, nu este stabilit până la care dată.”
Europa Liberă: Dar la summitul OSCE de la Istanbul din 1999?
Victor Gaiciuc: „Şi-au luat un angajament, însă, spre regret, nu este un document clar care să prevadă obligaţiuni. Este o declaraţie. Şi noi ştim că mulţi oameni fac declaraţii şi pe urmă spun: „Nu. M-am răzgândit”. Deci, nu este un document juridic.”
Europa Liberă: Dar Moscova, autorităţile ruse au pus semnătura totuşi pe documentul respectiv din 1999.
Victor Gaiciuc: „Dacă nu mă înşel, da, au pus. Dar eu vă spun că acesta nu e un document strict juridic, care să prevadă clar obligaţiuni şi consecinţe. Este o declaraţie a unei organizaţii internaţionale.”
Europa Liberă: Deci, aceasta înseamnă că Moscova ar putea să staţioneze cu trupele sale în stânga Nistrului atât timp cât doreşte ea?
Victor Gaiciuc: „Spre regret, ea aşa şi face. Federaţia Rusă pune alte condiţii că: „Noi trupele militare le vom retrage atunci când va fi rezolvată problema politică de reglementare a conflictului”. Noi condiţionăm şi ei condiţionează. Va fi posibilă retragerea trupelor, în mare parte, aceasta depinde de Chişinău, ca să creăm un stat democratic, o situaţie în Republica Moldova de prosperare economică. Și eu sunt foarte convins că este posibil de a reintegra ţara. Şi atunci când apar toate premisele de rezolvare a problemei, nu va avea de ales Federaţia Rusă şi îşi va retrage trupele.”
Europa Liberă: Dar contingentul forţelor de menţinere a păcii poate fi transformat în unul civil?
Victor Gaiciuc: „Eu consider că da. Altă problemă e că Federaţia Rusă nu este de acord. Însă, odată cu primirea statutului de neutralitate la nivel internaţional, semnat inclusiv de Federaţia Rusă, de Statele Unite ale Americii, de Alianţa Nord-Atlantică, aceasta e o premisă foarte importantă pentru a cere de la Federaţia Rusă să-şi scoată trupele sau să le înlocuim cu trupele internaţionale din cadrul OSCE. Poate sunt puţin romantic, dar consider că este posibil de reintegrat ţara, de creat condiţii ca poporul nostru să trăiască bine.”
Europa Liberă: Ceva mai devreme aţi spus că şi Rusia poate fi mai cooperantă, dacă se ţine cont de anumite condiţii ale Moscovei. Dar cum să înţeleagă opinia publică poziţia Federaţiei Ruse, dacă vicepremierul Rogozin vine în Republica Moldova şi spune că tancurile nu au nevoie de viză?
Victor Gaiciuc: „Spre regret, avem şi aşa politicieni. Şi dintr-o parte, şi din alta sunt care nu contribuie la calmarea spiritelor, la aducerea la acel consens pe care îl dorim, să fie pace, să fie dezarmare cât mai mare, ca să fie cât mai puţin pericol de a izbucni un război. Spre regret, aceste declaraţii nu fac decât să incite spiritele celor care doresc să fie cât mai mare tensiune, cât mai mult armament, cât mai mulţi militari ca să ţină situaţia aşa cum este astăzi.”
Europa Liberă: Dacă ar fi ca Victor Gaiciuc să revină în fruntea Ministerului Apărării, cum ar coopera cu NATO instituţia dată?
Victor Gaiciuc: „Ministerul Apărării este în drept şi trebuie să colaboreze cu această organizaţie internațională pe toate domeniile, fiindcă statutul de neutralitate nu înseamnă izolare, aceasta însemnă deschidere, aceasta înseamnă neparticipare la conflicte militare de partea cuiva. Dar ceea ce se referă la instruirea militarilor, la pregătirea lor, la diferite programe care permit militarilor să-şi dezvolte capacităţile profesionale, de ce nu? Participarea la misiunile de menţinere a păcii, de ce nu? Aceasta trebuie de făcut.”
Europa Liberă: Dar pentru o parte din populaţie NATO încă mai e considerată o sperietoare. De ce?
Victor Gaiciuc: „Înseamnă că, cum am spus de războiul hibrid, mai este, fiindcă şi NATO a făcut greşeli. Nu sunt convins că adecvat a procedat în Kosovo, în Serbia. Ne place sau nu ne place, dar trebuie să recunoaştem că a luat decizii unilateral, fără consimţământul Organizaţiilor Naţiunilor Unite, de a bombarda Belgradul. Şi când le spui colegilor NATO, cam tăcere. Da, într-adevăr, a fost o greşeală, a fost bombardată o ţară care a dispărut – Iugoslavia.”
Europa Liberă: Astăzi Republicii Moldova cine îi asigură securitatea? Sub care umbrelă Moldova îşi asigură securitatea?
Victor Gaiciuc: „Eu consider că securitatea militară noi ne-o asigurăm de sine stătător. Însă acea colaborare strânsă pe care o avem cu Uniunea Europeană, cu NATO şi având acord strategic de prietenie cu Federaţia Rusă, această diplomaţie ne asigură securitatea Republicii Moldova. Trebuie să ducem o politică foarte înţeleaptă, ca noi să devenim câmp unde ei să-şi rezolve problemele. Mi-a plăcut, a propos, ministrul Apărării în Parlament a spus, Moldova nu trebuie să fie acel câmp unde NATO, SUA sau Federaţia Rusă să-şi rezolve problemele. Pentru acesta ce trebuie? Să fim o ţară neutră, să avem relaţii de colaborare, pe care le avem foarte strânse cu NATO, cu Uniunea Europeană, cu Federaţia Rusă.”
Europa Liberă: Dar vedeţi declaraţiile care au venit de la Moscova, imediat după ce Republica Moldova a semnat Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană.
Victor Gaiciuc: „Aceasta a fost în ce an? Se schimbă lucrurile.”
Europa Liberă: Şi acum s-a repetat această poziţie a Federaţiei Ruse, insistând pe ideea ca Moldova să denunţe Acordul de Asociere.
Victor Gaiciuc: „Nu a fost aşa ceva. Eu, de exemplu, am ascultat foarte atent ce a spus domnul Rogozin.”
Europa Liberă: Dar nu aţi văzut foaia de parcurs pe care a propus-o Rusia Moldovei.
Victor Gaiciuc: „Aceasta este altă problemă. Deja foaia de parcurs, şi eu m-am gândit la aceasta, că în foaia aceea de parcurs cred că sunt multe elemente care ne deranjează pe noi sau pe Uniunea Europeană. Dar e mai bine să discutăm. Poate, era mai bine în 2012-2013 să convingem europenii, să convingem ruşii să ne aşezăm toţi trei şi de la bun început să facem acea foaie de parcurs care ar conveni Uniunii Europene, Federaţiei Ruse şi Republicii Moldova. Şi noi singuri am fi rezolvat această problemă. Este clar că nu va putea nimeni să ne schimbe calea de la integrarea în Uniunea Europeană. Și cred că şi pentru Federaţia Rusă este clar.”
Europa Liberă: Dar vă întreb ca pe un strateg, Federaţia Rusă a pus ochiul pe Marea Neagră şi nu va face paşi înapoi. Această insistenţă a ruşilor ca să fie stăpâni aici, la Marea Neagră, la Gurile Dunării are o explicaţie?
Victor Gaiciuc: „Are o explicaţie. Da, poate, Rusia este un imperiu, pot ei să aibă planuri strategice, dar eu sunt ferm convins că nu vor veni tancurile Federaţiei Ruse la Chişinău. Absolut sunt ferm convins că nu vor veni tancurile la Chişinău.”
